România ar putea ajunge la o creştere economică de 3-4%, dar pentru creştere economică e nevoie de stabilirea a trei obiective principale: atragerea de fonduri europene, prioritizarea cheltuielilor publice şi un focus pe investiţii publice cu efecte multiplicatoare în economie, a declarat aseară Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, în cadrul Reuniunii Anuale a Camerei de Comerţ Româno-Germane.
„Politicle prociclice de dinainte de 2008 au dus la o cădere a fluxurilor de capital ulterior. Măsurile luate din 2009 încoace au fost bune. Suntem printre puţinele ţări din Europa care în trei din ultimii patru ani avem creştere. În scurt timp putem ajunge la o creştere de 3-4%. Dar pentru asta avem nevoie de fonduri europene”, a spus Tănăsescu.
Alte direcţii în care e nevoie de dezvoltare, potrivit oficialului BEI, ar fi o prioritizare a cheltuielilor publice, parteneriate public-private, cercetare dezvoltare, inovaţii şi reforme structurale în agricultură, învăţământ, sănătate.
„Este timpul să fim mai predictibili. Un alt tip de training al oamenilor cu care lucrăm. Mai multă încredere în mediul de afaceri şi societatea civilă”, a mai spus Tănăsescu.
Măsurile luate de România până în prezent au venit, potrivit lui Tănăsescu, pe un fundal de criză, începând cu criza datoriilor din Europa din 2007 şi continuând cu prăbuşirea gigantului american Lehman Brothers în 2008.
De atunci şi până acum, Europa a luat măsuri bune, cum ar fi crearea Fondului de Stabilitate Europeană, lansarea ideii de uniune bancară şi fiscală precum şi intervenţiile Băncii Centrale Europene.
„Ţările din Vest au uitat că şi atunci când o duci bine trebuie să faci reforme structurale, să fii cumpătat. Şi lipsa aplicărilor criteriilor de la Maastricht a contat. În plus, costul forţei de muncă diferit de la ţară la ţară, între Nord şi Sud, a dus la lipsa de competitivitate în Sud”, a spus Tănăsescu.
Măsurile luate de Europa nu sunt de ajuns, potrivit vicepreşedintelui BEI, deoarece criza a creat „o falie fantastică” între nordul şi sudul Europei, o situaţie în care nordul transferă bani sudului în loc să fie implementate reforme structurale în sud, cu ţelul de a recrea o Europa Unită printr-un nou contract social şi o politică fiscală coordonată, care să ducă la disciplină.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
