PNL îl pierde pe Radu Stroe, ministrul afacerilor interne
Radu Stroe, 65 de ani, ministrul afacerilor interne, a anunţat ieri într-o conferinţă că demisionează din funcţie „în semn de onoare, pentru apărarea demnităţii pompierilor”, care, a afirmat el, nu trebuie să plătească din cauza decidenţilor politici. Decizia sa vine ca urmare a presiunilor politice şi mediatice create de reacţia înceată şi lipsa de asumare a responsabilităţii în cazul accidentului aviatic care a avut loc luni, 20 ianuarie, şi în care doi oameni şi-au pierdut viaţa.
Radu Stroe deţinea cea mai înaltă funcţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de la finalul lunii decembrie a anului 2012, anterior el ocupând, timp de cinci luni, postul de ministru delegat pentru administraţie în cadrul aceluiaşi minister, potrivit informaţiilor din CV-ul publicat pe site-ul MAI.
Deşi ieri Radu Stroe a hotărât să îşi dea demisia, la doar o zi de la accident (marţi), el preciza că îşi reproşează doar faptul că tragedia aviatică a avut loc în timpul mandatului său, reacţie amendată atât de presă, cât şi de colegii şi de liderul său de partid Crin Antonescu. De altfel, demisia lui Radu Stroe a venit chiar după o discuţie care a avut loc între el şi premierul Victor Ponta, după ce şeful guvernului a fost vizitat la Palatul Victoria de Crin Antonescu.
În prezent, la cârma MAI interimatul este asigurat de vicepremierul Gabriel Oprea, urmând ca PNL să propună un nou ministru începând cu data de 1 februarie.
Radu Stroe şi-a început cariera ca ofiţer de marină şi ofiţer în flota comercială a Navrom Constanţa, unde a lucrat din 1972 până în anul 1974, când a fost numit în funcţia de inginer principal în cadrul Departamentului de Transporturi Maritime de la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Absolvent al Institutului de Marină Civilă Constanţa, Stroe a lucrat pentru Ministerul Transporturilor şi din 1991 până în anul 1997, deţinând poziţii precum cea de director general (1991-1993), consilier al ministrului (1993-1994) şi cea de inginer principal (1994-1997). De-a lungul carierei Radu Stroe a mai fost deputat în perioada 2001-2004 şi pentru scurt timp şi în 2010. De asemenea, a ocupat şi funcţia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului timp de trei ani (2005-2008), cea de senator şi preşedinte al Comisiei parlamentare de supraveghere şi control al Serviciului Român de Informaţii (tot în perioada 2005-2008) şi în perioada 2009-2010 a fost director de proiect al companiei Frontal Communication SRL. Radu Stroe a mai absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti (1981) şi a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de ofiţer.
Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2012 a avut venituri totale de 55.350 de lei (aproximativ 12.400 de euro), dintre care 30.964 de lei pentru activitatea de deputat din perioada ianuarie-august, restul de 24.386 de lei fiind salariul primit ca ministru în perioada august-decembrie. Radu Stroe mai deţine un teren agricol de
3,5 hectare în judeţul Iaşi, moştenit în anul 1998, şi un apartament în staţiunea Predeal, judeţul Braşov, cumpărat în anul 2008. (Corina Mirea)
Ponta: Erorile grave au fost ale ROMATSA şi STS
Datele relevă tot mai evident că erorile grave care i-au îndreptat greşit pe cei care îi căutau pe supravieţuitorii accidentului de luni au fost produse de ROMATSA şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care aveau obligaţia şi posibilitatea tehnică de a identifica epava, spune premierul Ponta.
„Este din ce în ce mai evident, din toate datele pe care le-am avut şi le avem, că erorile grave care i-au îndreptat greşit pe cei care îi căutau pe supravieţuitori au fost produse de ROMATSA şi STS, de instituţiile care aveau obligaţia şi posibilitatea tehnică de a identifica epava aeronavei“, a spus Ponta. (Mediafax)
Arafat: Într-o catastrofă aviatică, medicii sunt subordonaţi comandantului locului, numit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Echipele medicale care intervin într-o catastrofă aviatică sunt subordonate comandantului locului, numit de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), şi astfel participă la operaţiuni, caută victime în limita lor de competenţă şi aplică toate manoperele specifice, a spus Raed Arafat.
„Doctorul Arafat nu este coordonatorul suprem al intervenţiilor. Aceste intervenţii au proceduri, după o legislaţie foarte clară. Nu pot fi dependente de o persoană“, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS) Raed Arafat referitor la intervenţia în cazul accidentului aviatic din Apuseni.
El a precizat că Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Sănătăţii a intrat automat în acţiune. „Noi, la MS, avem reglementări foarte clare şi care au fost respectate în totalitate. Sunt proceduri clare. În momentul în care s-a dat alertarea către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă de către Inspectoratul General, lucru care s-a făcut fără probleme, automat au fost alertate inclusiv structurile medicale. Şi au plecat împreună şi au intervenit împreună, confrom procedurilor“, a explicat Raed Arafat.
El a mai explicat că medicul şef pe regiune al SMURD, Adela Golea, a plecat imediat către locul de intervenţie, în timp ce medicul inspector Hadrian Burcea nu s-a putut deplasa, pentru că a suferit un accident, dar a trimis oameni şi a ţinut permanent legătura cu cei de acolo.
„Am avut personal medical. În plus, am avut şi personal de la două servicii de ambulanţă. Rolul lor este ca, atunci când ajung la faţa locului, să se subordoneze comandatului locului, să răspundă la orice solicitare, să patricipe la operaţiuni, să intre şi să caute în limita lor de competenţă şi să aplice toate manoperele medicale, triaj, tratament, totul până la scoaterea bolnavilor la spital. Şi aceste proceduri, din punctul de evdere al personalului medical şi paramedical s-au respectat“, a mai spus secretarul de stat.
Arafat a mai precizat că niciodată medicul nu poate fi comandatul intervenţiei în zonă, în cazul unui accident de tipul celui din Apuseni.
„Comandatul intervenţiei în zonă este numit de IGSU. Este un om din partea inspectoratului pe acet tip de intervenţii de situaţii de urgenţă. Din IGSU face parte şi SMURD pe partea medicală În cazul unei catastrofe aviatice, coordonatrea la faţa locului este unică, iar acesteia i se subordonează SMURD şi serviciul de ambulanţă. Deci avem acest principiu descris foarte clar în Legea 95 (Legea 95/2006 a reformei în sănătate, n.r.), adică de comandă unică pe astfel de situaţii“, a adăugat Raed Arafat.
Secretarul de stat a mai explicat că, nefiind în ţară, nu ar fi fost corect să intervină în coordonarea situaţiei şi tot ce a putut face a fost să ţină legătura spre informare cu colegii
„Ceea ce am putut face, de la Budapesta, a fost să vorbesc imediat cu profesorul Irinel Popescu. Am alerat pe cine trebuia să alertez. (...) L-am sunat pe domnul general Burlui (Ion Burlui, fostul şef al IGSU, n.r.), l-am sunat pe domul general Grădinaru de la Aviaţa Ministerului de Interne (dorel Grădinaru, şeful Inspectoratului General de Aviaţie din MAI, n.r.), pe domnul ministru Duşa (ministrul Apărării Mircea Duşa, n.r.) pentru că acolo era partea de căutare - salvare, pe MApN, în caz de cădere de avion. Apoi, m-am oprit pentru că era normal să las instituţiile să ia măsurile, pentru că erau în ţară, aşa cum prevăd procedurile“, a adăugat Raed Arafat.
Potrivit acestuia, într-o catastrofă aviatică în mod normal instituţia care alertează şi stabileşte zona de căutare este ROMATSA.
Secretarul de stat a mai spus că, deşi nu are nimic să repreşeze echipelor medicale şi paramedicale, totuşi o analiză a evenimentelor va fi realizată cât de curând. (Elvira Gheorghiţă- Mediafax)
Comisia de anchetă: Sistemul de avertizare al avionului funcţiona la momentul găsirii epavei
Sistemul de avertizare al avionului prăbuşit, respectiv staţii, microfon, difuzor acustic, funcţiona la momentul găsirii epavei, a spus Sorin Cimpoieru, şeful comisiei de anchetă tehnică a accidentului aviatic, precizând că una dintre antenele avionului a fost găsită ruptă, iar cealaltă era „întreagă“.
„Una dintre antene am găsit-o ruptă, nu pot să vă spun dacă această antenă s-a rupt înainte sau la impact. Cealaltă o am întreagă, o am sigilată. Am demontat tot sistemul de cablaj, staţii, microfon, difuzor acustic, toate erau în stare de funcţionare la momentul în care eu le-am decuplat, a doua zi. Decuplarea sistemului a fost încercată de reprezentantul ISU care a ajuns la locul accidentului în noaptea de luni. Dânsul a fost cel care, în încercarea de a decupla tot ceea ce înseamnă sistem electric de pe epavă, a încercat să taie firele ca să întrerupă acel sistem de avertizare, a decuplat bateria de acumulare, dar nu a ştiut că acest sistem are o baterie internă care, chiar dacă se decuplează tot ceea ce înseamnă energie de la bord, rămâne cuplat, rămâne în avertizare până va fi decuplat“, a spus Cimpoieru.
Întrebat ce semnale de avertizare emite acest sistem, el a afirmat că semnalele pot fi primite atât de aeronavele care trec prin zonă, cât şi de o staţie terestră care nu se află în România.
Condiţiile meteo puteau influenţa funcţionarea motoarelor
Epava avionului prăbuşit în Apuseni va fi dusă la Bucureşti pentru continuarea cercetărilor, a explicat Sorin Cimpoieru, şeful comisiei de anchetă privind accidentul aviatic, precizând că probele au fost adunate şi sigilate şi sunt luate în calcul şi condiţiile meteo, care pot influenţa inclusiv funcţionarea motoarelor. Întrebat dacă eroarea de pilotaj ar putea fi o cauză, el a afirmat că nu poate spune, în momentul de faţă, însă a precizat că se va ţine cont de toate aceste aspecte. El a adăugat că avioanele de tipul celui prăbuşit în Apuseni nu au cutie neagră, însă sunt multe alte lucruri care pot duce la determinarea cauzelor.
Întrebat din nou despre condiţiile meteo, el a spus că acestea puteau influenţa atât funcţionarea motoarelor, cât şi profilul de zbor şi menţinerea avionului în zbor. „Condiţiile meteo pot influenţa atât funcţionarea motoarelor, cât şi profilul de zbor şi menţinerea avionului în zbor, mă refer la portanţă, la ceea ce înseamnă modificarea parametrilor aerodinamici“, a spus acesta. (Dan Lungu - Mediafax)
Fostul coleg al pilotului Iovan: Avionul era dotat cu sistemele necesare, ELT-ul a transmis
Pilotul Şerban Ionescu, fost coleg al lui Adrian Iovan, a spus ieri că avionul care a aterizat forţat în Apuseni „era dotat cu sistemele necesare“ şi că „este sigur“ că sistemul ce facilita localizarea aeronavei a emis semnal.
„Avionul era dotat cu sistemele necesare. Nu vreau să comentez ancheta, sunt prea emoţionat pentru acest lucru, dar este sigur că ELP-ul a transmis, a fost auzit din zbor de colegi de-ai mei de la BlueAir şi de la alte companii. Şi ROMATSA a fost informată despre acest semnal emis pe frecvenţa 121,5. Nu puteam să localizăm din avion, n-aveam noi aparatura necesară“, a spus Ionescu, la Academia de Aviaţie, unde a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Adrian Iovan.
Întrebat dacă ROMATSA ar fi trebuit să aibă aparatura necesară pentru localizarea avionului, fostul coleg al lui Iovan a răspuns afirmativ: „Normal“. (Mediafax)
Şeful IGPR: Sistemul folosit de noi nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de aeronavă
Sistemul de localizare a terminalelor GSM folosit de IGPR la identificarea suspecţilor care au comis infracţiuni grave nu este prevăzut pentru situaţii de urgenţă şi „nu putea, în niciun caz“, să localizeze semnalul transmis de avionul care s-a prăbuşit în Apuseni, a spus şeful Poliţiei, Petre Tobă.
„Vreau să reiterez, încă o dată, faptul că sistemul nu este prevăzut pentru situaţii de urgenţă şi nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de acea aeronavă“, a declarat Petre Tobă, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
Întrebat de ce nu s-a comunicat până acum acest lucru, Petre Tobă a spus că prima dată, la solicitarea transmisă către IGPR, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis să se dea un comunicat în care să se explice care sunt prevederile legale de folosire a acestui sistem.
„Noi am prezentat - pentru că aşa au fost şi solicitările - care este cadrul legal de folosire uzuală a acestui sistem. De altfel, sistemul a fost achiziţionat special, pe un fond european, pentru identificarea principalilor suspecţi care au comis infracţiuni grave, iar aceasta este destinaţia pentru care a fost achiziţionat. Acum v-am explicat că, inclusiv din punct de vedere tehnic, sistemul nu ar fi putut să facă această localizare“, a precizat Petre Tobă. Şeful Poliţiei Române a mai spus că în intervenţia din Munţii Apuseni au fost implicaţi peste o sută de poliţişti, 20 de echipaje speciale, echipe canine care au plecat de la „şcoala de câini de la Sibiu“ pentru a sprijini activitatea de căutare.
„După cum foarte bine cunoaşteţi, echipa de cercetare de la faţa locului a fost una a Inspectoratului General al Poliţiei Române“, a precizat Petre Tobă.
Întrebat de unde au primit poliţiştii trimişi în teren informaţii de localizare a aeronavei, Petre Tobă a spus că întreaga activitate la nivel teritorial a fost coordonată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care are atribuţii în astfel de situaţii.
„Poliţia Română este o unitate de sprijin. Noi am sprijinit cu efective, cu autospeciale, cu echipele de specialişti de la criminalistică, cu echipajele canine, pentru a putea identifica, eventual a găsi mai uşor locul în care s-a prăbuşit această aeronavă“, a adăugat Petre Tobă.
Şeful Poliţiei Române a mai spus că la cercetarea la faţa locului au participat şi specialişti de la Ministerul Transporturilor, din Inspectoratul Aeronautic Român.
„Cercetarea la faţa locului a durat câteva ore bune, opt, nouă, chiar zece ore, a fost o cercetare foarte completă. Cercetarea la faţa locului a fost finalizată, ulterior s-a dat aprobare, de către procurorii de caz. Şi aici vreau să subliniez că la faţa locului au fost şi patru procurori de la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, care au făcut personal cercetarea la faţa locului. Atunci când cercetarea la faţa locului a fost încheiată, s-a permisa ridicarea aeronavei de la locul tragediei“, a precizat Petre Tobă.
Întrebat cum comentează informaţiile că trupul neînsufleţit al lui Adrian Iovan a rămas la locul accidentului mai multe ore după plecarea criminaliştilor, Petre Tobă a spus că cercetarea la faţa locului a fost făcută a doua zi, când acolo nu mai era niciuna dintre cele şapte persoane aflate în aeronavă.
„Criminaliştii au fost şi au efectuat cercetarea la faţa locului a doua zi. Nu se mai pune problema ca atunci să mai fi rămas vreo persoană“, a precizat Tobă.
Poliţia Română arăta marţi, într-un comunicat de presă, că nu a folosit sistemul de localizare a terminalelor GSM în timpul operaţiunii de salvare a echipajului din avionul prăbuşit în Munţii Apuseni pe motiv că aparatura de acest gen poate fi folosită doar pentru localizarea infractorilor, pe baza unor autorizaţii emise de judecători.
„Sistemul de localizare a terminalelor GSM poate fi folosit doar în baza autorizării magistraţilor, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecţi de comiterea unor infracţiuni grave“, precizat IGPR în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, sistemul a fost achiziţionat în 2013, în urma unui proiect finanţat din fonduri europene, prin mecanismul OLAF Hercules2 de Asistenţă Tehnică, în vederea întăririi capacităţii de luptă a unităţilor de poliţie împotriva criminalităţii economico-financiare
Reprezentanţii IGPR precizau că sistemul poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum şi a celor dispărute în condiţii suspecte, „care fac obiectul unor cauze penale“.
„Sistemul este folosit potrivit prevederilor art. 91 ind. 4 şi art 493 ind. 1, din Codul de Procedură Penală“, mai arăta IGPR.
Potrivit articolului 91, indice 4 din Codul de procedură penală, „convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor, se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii şi pot fi transmise jdecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acesteia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi şterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal“. (Mediafax)
Efectul „administrativ“ al accidentului: Consiliul Judeţean Dâmboviţa vrea să investească un milion de lei pentru comunicare în situaţii de urgenţă
Consiliul Judeţean Dâmboviţa a anunţat că vrea să cheltuiască 1 milion de lei pe analize, studii şi tipărirea a 3.000 de broşuri pentru reducerea riscurilor printr-o mai bună comunicare în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Denumit „Reducerea riscurilor la nivel judeţean printr-o mai bună comunicare în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU)“, proiectul este finanţat din fonduri europene, bugetul de stat şi bugetul local şi va avea o durată de 5 luni de la data atribuirii.
Anunţul CJ Dâmboviţa a fost publicat la două zile după accidentul aviatic din Munţii Apuseni în urma căruia au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, iar copilotul şi patru medici au fost răniţi. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 11 martie, conform datelor de pe www.e-licitatie.ro.
Potrivit caietului de sarcini, obiectivul general al proiectului constă în eficientizarea componentei de comunicare a managementului riscurilor la nivelul instituţiilor judeţene cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă. Astfel, Consiliul Judeţean Dâmboviţă urmăreşte optimizarea procedurilor de comunicare interinstituţională la nivelul instituţiilor cu reprezentare în cadrul CJSU şi introducerea unui mecanism eficient de comunicare cu cetăţenii din judeţ în situaţii de urgenţă. (Adrian Dumitrache)
Spitalul de Urgenţă din Cluj: Starea răniţilor a evoluat favorabil
Evoluţia stării celor patru răniţi în accidentul aviatic, care sunt internaţi în continuare în secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj, este favorabilă, spun reprezentanţii unităţii medicale, potrivit cărora copilotul urmează să fie supus unor intervenţii ortopedice.
„Evoluţia celor patru pacienţi internaţi în secţia de Terapie Intensivă a SCJU este favorabilă. La unul din cei patru pacienţi s-a redus şi s-a fixat chirurgical fractura de piramidă nazală. Pentru copilot, rabdomioliza s-a redus şi urmează să fie programate intervenţiile ortopedice“, se arată în comunicatul transmis de instituţie. Cei patru răniţi internaţi la Spitalul de Urgenţă din Cluj sunt medicii Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sf. Maria“ şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş (Bihor), precum şi copilotul Răzvan Petrescu. (Vasile Măgrădean - Mediafax)
Şeful Consiliului Judeţean Bihor va cere schimbarea legii, ca salvamontiştii să poată folosi sirene şi girofar
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, a anunţat că va cere schimbarea legii care în prezent interzice salvamontiştilor să se deplaseze cu sirene şi girofar.
„Vreau să felicit salvamontiştii bihoreni, primii care au ajuns la locul accidentului, pentru abnegaţia de care au dat dovadă“, a spus preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, într-o conferinţă de presă la care i-a invitat să participe pe şeful Serviciului Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor, subordonat Consiliului Judeţean, precum şi pe salvatorii care au participat la operaţiunea de luni. Popa a afirmat că o carenţă a sistemului actual de intervenţii în situaţii de urgenţă este faptul că „Salvamontul nu este la indexul 112“, adică serviciul nu este conectat, spre a fi alertat în acest fel, la Dispeceratul STS care asigură răspunsurile la apelurile de urgenţă, dar şi faptul că legea interzice în prezent ca deplasarea salvamontiştilor să poată fi făcută cu semnalizare acustică şi luminoasă, la fel ca în cazul maşinilor pompierilor, ambulanţelor, jandarmilor. „Vom cere să se modifice legea, în acest sens să se implice parlamentarii din Bihor“, a spus Cornel Popa (PNL).
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
