Eveniment

Optimism de la seful Comisiei Nationale de Prognoza: Economia ar putea creste cu peste 1,3% anul viitor. Industria va fi motorul. Cum comentati? - GALERIE FOTO

Ion Ghizdeanu, 57 de ani, caruia ii revine de aproape 10 ani cea mai grea sarcina: prognozarea economiei romanesti. Salariul pe care il incaseaza ca presedintele CNP este de aproximativ 5.000 de lei.
22.12.2009, 23:23 31

"Declinul din industrie nu este atat de pronuntat pe cat neasteptam. Prin urmare, scaderea economica ar putea fi chiar maimica de 7%. Sub forma de interval, se va situa intre 6,5 si 7,3%.Industria va avea o scadere de 4%, fata de de 7,3%, cat estimamanterior, in timp ce agricultura va avea o scadere de 2%, fata de7% estimarea initiala, potrivit cifrelor revizuite", spuneGhizdeanu, 57 de ani, caruia ii revine de aproape zece ani cea maigrea sarcina: proiectia in viitor a economiei romanesti.
Functia de presedinte al institutiei are rang de secretar de stat,iar salariul sau lunar este de aproximativ 5.000 de lei (1.200 deeuro).

Rasturnare de situatie

CNP estima cu cateva luni in urma ca anul viitor constructiilevor creste, iar industria va scadea. In prognoza revizuita,industria este asteptata sa inregistreze o crestere, iarconstructiile sa scada in 2010.
Cu un avans de 3% al sectorului industrial anul viitor, PIB-ul arputea avea o crestere mai mare de 1,3%, cat este estimarea oficialaa FMI si a Guvernului, spune Ghizdeanu.
"2010 va fi un an dificil, dar nu va fi mai prost decat 2009, va fiaproximativ la fel. Asta arata cresterea economica de 1% - ca nesituam pe panta de redresare, dar vom creste incet, incet."
Prognoza de toamna a institutiei era ceva mai pesimista si indica oevolutie a PIB-ului de -7,7% anul acesta si o crestere economica de0,5% in 2010. Mergand si mai in urma, in primavara, institutiaprognoza o scadere de 4% a economiei anul acesta, dupa ce cu saseluni in urma afisase o crestere de 6% pentru anul 2009. Astfel,prognozele macroeconomice in perioade de maxima incertitudine lanivel global par a fi mai degraba un joc de noroc.
"Criza duce la incertitudine. A fost un an dificil si pentru noi,cercetatorii. Apar variabile care nu sunt incluse in model. Inorice caz, prognozele noastre de la inceputul anului erau corelatecu cele ale Comisiei Europene, care indicau o crestere de 2% pentruRomania in anul 2009."
Trecerea de la optimism la pesimism si iar la optimism nu apartinedoar romanilor.
"Faptul ca in august FMI spunea ca nu e posibil ca Romania sa aibao scadere economica mai mica de 8%, iar acum sunt de acord ca vomincheia in jur de -7%, arata ca s-au luat niste masuri de Guvern sica economia tarilor partenere din Europa a inceput sa-si revina",spune seful Prognozei. Economia tarilor din UE ramane insa onecunoscuta. "Nu exista in acest moment o certitudine ca s-aterminat criza in UE."
Ghizdeanu spune ca o abatere in prognoza de 3 - 5% este normala. Inlegatura cu diferenta atat de mare dintre estimarile initiale sirealizarile in anul de criza 2009, Ghizdeanu motiveaza ca a fost oexceptie.

"Dar, de exemplu, la indicatorii de pret si curs de schimb nu amavut abateri anul acesta", puncteaza seful Prognozei. CNPcolaboreaza cu BNR in estimarea celor doi indicatori.
In conditiile unei cresteri economice de peste 2% anul viitor, arputea aparea presiuni privind rata inflatiei pe intreg anul 2010.In caz contrar, inflamarea inflatiei nu este o amenintare,considera Ghizdeanu.

"FMI nu este ingaduitor, este realist"
Seful Comisiei Nationale de Prognoza ar vrea sa includa in analizasi indicatori bugetari (deficitul public, veniturile sicheltuielile publice), fapt care ar creste bonitatea modelelor deprognoza.
Daca in proiectiile CNP ar fi incluse si indicatori bugetari,responsabilizarea Guvernului in respectarea tintelor de deficit arfi mai probabila.
Intrebat de ce FMI este atat de ingaduitor cu deficitul bugetar alRomaniei, Ghizdeanu spune: "FMI nu este ingaduitor, este realist.Este un obiectiv foarte dificil sa scazi cheltuielile", spuneGhizdeanu.
Viitorul Guvern are sarcina unei restructurari bugetare masive anulviitor, pana la un deficit acceptat de 5,7% din PIB, adica 6,9miliarde de euro, o treime din depozitele populatiei la banci inluna octombrie.
"Noi am redus cheltuielile salariale cu 30% anul acesta", spuneGhizdeanu, referindu-se la institutia pe care o conduce.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO