Fanfara preelectorală privind creşterea stelară a economiei ungare şi a salariilor din această ţară îi lasă rece pe cei mai săraci dintre unguri pe fondul decalajului social în creştere, scrie Reuters.
Premierului Viktor Orban i se atribuie în general meritul de a fi înscris finanţele publice pe o cale sustenabilă după 2010 pentru a salva Ungaria de ceea ce ar fi fost un colaps economic similar celui din Grecia sub povara muntelui de datorii.
Alimentată de un boom al construcţiilor, investiţii străine şi fonduri UE, economia ungară a avansat cu 4% anul trecut, cel mai rapid ritm de creştere din trei ani, o veste bună pentru premierul de 54 de ani care ţinteşte câştigarea unui al treilea mandat pe 8 aprilie.
Totuşi, de redresarea principalelor cifre economice nu se bucură toţi ungurii.
Introducerea unei cote unice de impozitare, o reducere a beneficiilor sociale şi accentul pus de Orban pe creşterea clasei mijlocii au dus la o adâncire a decalajului dintre săraci şi bogaţi în Ungaria, spun economiştii.
Laszlo Reisch, angajat într-un program social, are doi copii şi spune că salariul de-abia îi ajunge pentru a trăi fără a căuta prin gunoaie. Fiica sa se numără printre milioanele de est-europeni care au plecat peste graniţe în căutarea unui salariu mai bun.
Chiar şi aşa, Reisch spune că va vota pentru partidul Fidesz al lui Orban pentru că nu există o alternativă viabilă. Acesta este îngrijoirat în legătură cu nesiguranţa economică sub un nou guvern, cât şi de imigraţie, subiect care ocupă un loc central în campania lui Orban.
Cota unică de impozitare şi reducerea beneficiilor sociale au contribuit la ceea ce Comisia Europeană estima într-un raport din 2017 a fi una dintre cele mai puternice creşteri a inegalităţii din UE de la criza financiară.
Raportul dintre veniturile obţinute de guvern din taxe legate de consum şi cheltuielile gospodăriilor este cel mai ridicat din UE, depăşind chiar şi nivelurile din Danemarca, unde nivelul de trai este mult mai ridicat.
O analiză a regimului cotei de impozitare unice revelă că cei mai mari beneficiari ai acestuia sunt cei mai bogaţi contribuabili, fără copii.
Orban a lansat şi un program rezidenţial pentru familiile cu trei copii ca parte a eforturilor de a creşte rata natalităţi. Totuşi, din cauza creşterii preţurilor locuinţelor, familiile mai bogate cu trei copii au ajuns să fie principalele beneficiare, potrivit think tank-ului ungar GKI. Iar asta pentru că reformele lui Orban sunt avantajoase în primul rând pentru cei cu o situaţie financiară mai bună.
Guvernul spune că vor fi create stimulente pentru oamenii săraci pentru a-şi îmbunătăţi calificările şi educaţia. Însă aproape un milion de unguri săraci şi-au văzut veniturile scăzând din 2010, potrivit GKI.
Cele mai recente date Eurostat relevă că Ungaria se situează pe ultimul loc din rândul ţărilor central europene la capitolul PIB pe cap de locuitor în 2016. De asemenea, poziţia Ungariei în cadrul grupului s-a deteriorate de când Orban a preluat puterea. Din cele patru ţări, numai Ungaria a depăşit procentul mediu din UE al celor ce riscă sărăcia sau excluderea socială.
Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că Fidesz se bucură în continuare de un avans puternic în faţa rivalilor săi deşi un sondaj recent realizat de think tank-ul Zavecz Research arată că majoritatea celor intervievaţi nu au înregistrat nicio îmbunătăţire a situaţiei financiare în ultimii ani.
ìOamenii preţuiesc în primul rând siguranşaî, spune Tibor Zavecz, sociolog, adăugând că oamenii au ajuns să nu acorde sprijin opozanţilor lui Orban din cauza conflictelor în care sunt angajaţi.
