Puţin cunoscute de publicul larg, cursurile şi concursurile Arhimede au devenit un fenomen în ultimii 3-4 ani. Copiii merg o dată pe săptămână, câte două ore, în săli închiriate de la licee din capitală precum colegiile naţionale „Mihai Viteazul“, „Spiru Haret“ şi „Aurel Vlaicu“, Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja“ şi Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi“ şi alte licee din ţară. Fiecare şedinţă de pregătire costă 25 de lei. Nu erau eliberate chitanţe, spun părinţii copiilor, dar nivelul de instrucţie era foarte ridicat, iar profesorii foarte serioşi.
Poliţia afirmă, conform unor surse citate de Mediafax, că sumele neplătite la buget s-ar ridica la circa 12-13 milioane de lei, dar este neclar dacă acestea reprezintă sumele încasate de profesori într-o anumită perioadă sau impozitul de 16% aferent.
În condiţiile în care evaziunea fiscală provenită din comerţul cu alcool, ţigări sau cereale se ridică la miliarde de euro, anchetarea unor profesori inclusiv cu mijloacele SRI devine ridicolă. Nu este clar dacă organizatorilor concursului li s-a pus în vedere vreodată de către Fisc să elibereze chitanţe şi să plătească impozit pe venit.
Gândit iniţial ca un concurs, acesta presupunea şi organizarea unor cursuri de pregătire dedicate copiilor cu potenţial la matematică, în principal, dar şi la limba română, limba engleză sau limba germană.
Elevii erau înscrişi de părinţi la cursuri săptămânale de câte două ore (care se organizau fie în timpul săptămânii, fie în weekend), unde cei mai buni profesori din instituţiile de învăţământ din Bucureşti le predau elevilor de la clasa a doua până la clasa a opta prin metode alternative, care le provocau modul de gândire. La un anumit interval de timp, o dată la două luni, elevii participau la concursuri, unde îşi testau competenţele deprinse la cursuri, iar cei care ajungeau în etapa finală se „luptau“ apoi cu elevi din alte ţări.
Întregul proiect de educaţie era organizat de revista Arhimede şi se adresa elevilor din mai multe zone ale ţării, motiv pentru care percheziţiile făcute de poliţie ieri au ajuns şi la unităţi de învăţământ din Argeş, Ilfov, Constanţa, Giurgiu, Maramureş, Sibiu şi Buzău.
„În ţară se organizează tot felul de miniconcursuri, pentru care părinţii plătesc sume de 20-30 de lei pentru o diplomă fără valoare. Este drept, o cauză a situaţiei este slaba finanţare a învăţământului, care nu a primit acel 6% din PIB pe care trebuia să îl aibă prin lege. Bugetul nu cred că a depăşit 3,5% şi este normal ca, într-un sistem în care profesorii sunt plătiţi mizerabil, să se găsească modalitatea unor venituri suplimentare“, este de părere Victor Ţigoiu, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti, instituţie care a avut anul trecut circa 270 de absolvenţi.
Pentru anul acesta bugetul alocat educaţiei este echivalentul a 3,7% din PIB, în uşoară creştere faţă de 2014, dar departe de promisiunea făcută de guvernanţi. Profesorii sunt în continuare printre cel mai prost plătiţi angajaţi din economie, iar mulţi vorbesc despre pierderea statutului acestei profesii în societate prin comparaţie cu prestigiul de care beneficiau în urmă cu câteva zeci de ani. Acest lucru a dus, de-a lungul timpului, la frustrarea corpului profesoral, la demotivare şi la găsirea unor modalităţi de a face un ban în plus din activitatea didactică în paralel cu cea de la clasă.
„Nu contest că ceea ce s-a făcut cu aceste cursuri şi concursuri a avut un punct de plecare bun şi rezultate bune, dar nu cred că aşa trebuia să se procedeze. Sigur exista o cale prin care acestea să fie în linie cu legea. Nu cred că prejudiciul de peste 3 milioane de euro este de neglijat. Sigur, am văzut că există şi evaziune mult mai mare, dar asta nu este o scuză pentru a ocoli legea“, mai spune Ţigoiu.
Pe site-ul revistei Arhimede, se precizează, potrivit celui mai recent regulament publicat, că acest concurs se realizează în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Reprezentanţii „Arhimede“ nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.
