Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a avut, in primul semestru al acestui an venituri totale de 11.993 mld. lei (circa 295 mil. euro), cea mai mare parte a acestora provenind din privatizari.
Astfel, veniturile totale ale AVAS din activitatea de privatizare au fost de 10.140 mld. lei (250 mil. euro), din care 8.520 mld. lei (aproximativ 207 mil. euro) provin efectiv din privatizare, iar 1.356 mld. lei sunt venituri din dividende.
De la inceputul anului, Autoritatea a incheiat 101 contracte de vanzare-cumparare de actiuni pentru 99 de societati, cu un capital vandut de 5.581 mld. lei. Dincolo de pretul platit pentru pachete de actiuni, investitorii si-au asumat investitii tehnologice si de mediu de peste 35 mil. euro.
La finele lunii iunie, portofoliul AVAS cuprindea 1.092 de societati comerciale, din care 551 sunt companii privatizabile (156 au capital majoritar de stat, iar 395 sunt cu capital minoritar de stat), iar 514 sunt neprivatizabile (cele mai multe dintre acestea, respectiv 345, se afla in lichidare judiciara).
"In cadrul intalnirii pe care am avut-o cu misiunea FMI am convenit ca in acest trimestru sa mai privatizam 15 societati, urmand ca numarul acestora sa creasca la 20 pentru trimestrul patru al acestui an si trimestrul I din 2005", a declarat Mircea Ursache, presedintele AVAS.
In ceea ce priveste activitatea de valorificare, AVAS a avut venituri de 1.852 mld. lei (45,6 mil. euro). In primele sase luni, AVAS a preluat creante de 24.259 mld. lei pentru Fondul Natinal Unic de Asigurari de Sanatate si creante comerciale de 7.766 mld. lei detinute de companiile Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat si Electrica Dobrogea.
Despagubirile in cazul Dacia
Presedintele AVAS, Mircea Ursache, a anuntat ca va prezenta in sedinta de guvern de astazi un act normativ prin care Autoritatea se va substitui companiei Automobile Dacia in procesul intentat de fostul angajat Romica Ion Sandu care a solicitat despagubiri pentru utilizarea inventiei sale - eleronul.
"AVAS trebuie sa intervina pentru a repune pe fagasul normal un caz mai mult decat suspect", a declarat Ursache. El spune ca dupa ce Sandu a obtinut in instanta plata unor despagubiri de 120 mld. lei, acesta a executat silit conturile Dacia, dupa care s-a indreptat din nou in instanta impotriva societatii solicitand indexarea sumei cu numarul de masini vandute, adica o despagubire de 1.100 mld. lei (26,8 mil. euro). Despagubirea ar urma sa fie acoperita in cea mai mare parte de la bugetul de stat, intrucat contractul de privatizare prevede ca grupul francez va achita sume de cel mult 100.000 de euro in contul litigiilor anterioare transferului drepturilor de proprietate.
Sandu a cerut grupului francez Renault, proprietarul Automobile Dacia, ca in schimbul renuntarii la aceste pretentii materiale, compania sa-i acorde dreptul de a deveni unicul furnizor de piese de schimb pentru modelele produse la Pitesti, precum si sa primeasca lunar, pana la sfarsitul vietii, un salariu echivalent inginerilor grupului.
Ursache spune ca, desi nu este specialist in domeniu, are indoieli cu privire la atribuirea calitatii de inventie pentru producerea eleronului respectiv, motiv pentru care s-a adresat Oficiului Statului pentru Inventii si Marci. In plus, presedintele AVAS sustine ca Sandu a fost reprezentat in fata instantei de fostul presedinte al Curtii Supreme de Justitie, desi acesta nu avea dreptul sa pledeze, in calitate de avocat, intr-o instanta pe care a condus-o, lucru care urmeaza de asemenea sa fie clarificat in urma unor adrese trimise mai multor institutii din domeniul justitiei.
La fel si cu Dac Air
Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul Dac Air - BCR, AVAS substituindu-se bancii in procesul in care compania de transport aerian solicita daune de 200 mil. $ ca urmare a stoparii unei linii de credit contractata de la fosta Bancorex. Compania a primit de la Bancorex o linie de creditare de 20 mil. $, din care a primit doar 6 mil. $. Cum o parte din creditele Bancorex au fost preluate de BCR, Dac Air s-a indreptat asupra acesteia. "Societatea a actionat in instanta BCR, ca urmas al Bancorex si a obtinut o sentinta care obliga banca sa plateasca diferenta de 14 mil. $ din linia de creditare", a explicat Ursache. El a adaugat ca AVAS foloseste toate caile de atac pentru a nu plati diferenta. In plus, Autoritatea va reprezenta toate societatile sau institutiile aflate in litigiu cu agenti economici care au beneficiat de credite de la Bancorex.
Si Noble Ventures vrea mai mult
Nivelul despagubirilor solicitate de firma americana Noble Ventures, fostul proprietar al Combinatului Siderurgic Resita, ca urmare a anularii contractului de privatizare, a crescut la 353 mil. $ dolari, a mai spus Mircea Ursache. Procesul este pe rol la Washington, la Curtea de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala, partea romana angajand firmele de avocatura White & Case din SUA si Musat & Asociatii din Romania pentru a se apara. Presedintele AVAS si-a exprimat nemultumirea in legatura cu mersul anchetei penale a celor doi administratori ai CSR din perioada in care Noble Ventures detinea pachetul majoritar de actiuni. "Nu inteleg de ce cercetarea este atat de greoaie", a spus Ursache. El a adaugat ca unul dintre administratori, Michael McNutt, este colaborator al unei firme de audit din Romania. Contractul de privatizare a CSR a devenit nul in decembrie 2002, in conditiile in care Noble Ventures nu a achitat doua rate consecutive din pretul de cumparare a actiunilor combinatului.
Despre Aro
Firma CrossLander a incalcat o singura clauza din contractul de privatizare al societatii Aro Cimpulung: a vandut fabrica de matrite, a mai spus presedintele AVAS. "Fabrica de matrite contribuia la realizarea productiei Aro si a fost inclusa pe lista celor 15 active cu interdictie de vinzare, potrivit unei clauze a contractului de privatizare incheiat cu firma americana CrossLander", a explicat Ursache care a adaugat ca AVAS a notificat firma americana si a solicitat despagubiri cu o valoare egala cu cea a vanzarii sectiei.
Presedintele AVAS a mai spus ca in acest caz, nici Autoritatea nu si-a respectat un angajament si anume nu a intocmit ordinele comune privind scutirea la plata a penalitatilor si dobanzilor la obligatiile bugetare ale Aro, in termen de 30 de zile. "Operatiunea de intocmire a ordinelor este anevoioasa si greoaie, iar AVAS incheie, in cele mai multe cazuri, acte aditionale prin care se prelungeste acest termen", a spus Ursache.
O alta problema vizeaza termenul de realizare a investitiilor. "Noi sustinem ca cele investitiile de 3,6 mil. $ trebuie realizate intr-un an de la data incheierii contractului, in timp ce CrossLander sustine ca rebuie sa investeasca in termen de un an de la data transferului de proprietate. Eu unul as mai avea rabdare sa mai astept cateva luni", a mai spus Ursache.
Nu pentru Rafo-Carom
Ursache a mai spus ca Autoritatea a respins solicitarea de fuziune a societatilor Rafo Onesti si Carom Onesti, precum si cesionarea creantelor AVAS la Rafo catre firma Balkan Petroleum. "Am primit de la Rafo si Corom doua solicitari - una pentru cesionarea creantei catre Balkan Petroleum si cealalta privind fuziunea celor doua societati. Nici una dintre ele nu a primit acordul nostru", a spus Ursache.
Rafo a fost privatizata in 2001, cand 60% din pachetul de actiuni a fost cumparat, pentru 7,48 mil. $, de Imperial Oil, apartinand lui Corneliu Iacobov, si Canyon Servicos din Portugalia. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5%, prin achizitia unor actiuni rezultate in urma conversiei datoriilor catre creditorii bugetari. In octombrie 2003, Balkan Petroleum Ltd din Marea Britanie a devenit actionar principal la Rafo, in urma preluarii de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din actiunile rafinariei.
Ursache sustine ca Balkan Petroleum nu este, in acest moment, actionarul majoritar al Rafo, mentionand ca suma stabilta la data privatizarii, in anul 2001, a fost achitate conform angajamentelor asumate. Actionarul majoritar al Carom este societatea Tender Timisoara, detinuta de omul de afaceri Ovidiu Tender.
Alta expertiza pentru SNTR
Mircea Ursache a mai anuntat ieri ca va solicita unei firme de specialitate elaborarea unui nou raport de audit pentru privatizarea Societatii Nationale Tutunul Romanesc (SNTR). "Voi cere inca un audit, dar nu PricewaterhouseCoopers, care a facut primul raport de evaluare", a spus Ursache.
Raportul ar urma sa stabileasca daca au fost respectate doua conditii pentru privatizarea SNTR - una referitoare la cifra de afaceri pe care trebuia sa o aiba cumparatorul, iar cealalta la buna-credinta a acestuia.
Compania de audit PricewaterhouseCoopers a realizat un astfel de raport, care arata ca "se poate accepta" faptul ca au fost indeplinite conditiile de precalificare si ca "se poate considera" ca participantii la consortiu au dovedit buna-credinta.
Consortiul Tobacco 2003/UE, format din Galaxy Energy International Ltd. BVI, firma inregistrata in Insulele Virgine, si compania italiana CTS, a preluat, in ianuarie 2004, pachetul majoritar al SNTR.
Ursache a mai spus ca Tobacco 2003/UE a solicitat AVAS prelungirea cu 90 de zile a termenului de notificare a Consiliului Concurentei cu privire la facilitatile privind scutirea de la plata obligatiilor bugetare acordate SNTR. Propunerea nu a fost deocamdata analizata de AVAS.
Donbass, confirmata in lotul CUG
Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului a confirmat ieri interesul companiei ucrainene Donbass Industrial Union (DIU) din Donetk, pentru preluarea Combinatului de Utilaj Greu (CUG) Cluj-Napoca.
"Am primit doua solicitari pentru CUG, una de la o firma din Germania si una de la compania ucraineana Dombass", a declarat ieri Ursache. El a adaugat insa ca pana acum nu a avut intalniri directe cu niciuna dintre cele doua societati.
"Interesant este faptul ca am primit o scrisoare din partea sindicatului de la CUG prin care acesta isi exprima sprijinul pentru potentialul cumparator din Ucraina", a mai spus Ursache.
Reprezentantii companiei Donbass Industrial Union, detinuta de Rinat Ahmetov (considerat a fi cel mai bogat din Ucraina), patronul echipei de fotbal Sahtior (antrenata de Mircea Lucescu), au anuntat recent ca sunt interesati de achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al Combinatului de Utilaj Greu si al Fortpres, producator de echipament metalurgic si energetic, ambele din Cluj-Napoca.
Lansat la privatizare de catre APAPS, la jumatatea lunii martie, Combinatul de Utilaj Greu nu s-a dovedit atractiv pentru investitori. La 31 decembrie 2003, CUG a inregistrat pierderi totale de 121 mld. lei, iar datoriile totale se ridicau la 801 mld. lei.
Nimic despre Daewoo
Intrebat care este strategia AVAS in cazul producatorului de automobile Daewoo Craiova, presedintele Autoritatii a declarat: "Nu cunosc speta!".
Grupul coreean Daewoo Motor a cumparat la jumatatea anilor '90 pachetul de 51% din actiunile fabricii de la Craiova, investitiile totale efectuate de atunci fiind estimate de oficialii companiei la peste 870 mil. $. Statul roman detinea 49% din actiunile Daewoo Automobile Romania prin intermediul APAPS.
Dupa falimentul producatorului coreean de automobile, fabrica de la Craiova, alaturi de fabricile Daewoo din Polonia si Ucraina, nu au fost incluse in acordul de vanzare din toamna anului trecut a unor active ale Daewoo Motor catre General Motors si Korea Development Bank, care actioneaza in numele creditorilor Daewoo Motor. Nou infiintata companie GM Daewoo Auto & Technology Co. (GMDAT) a declarat la momentul respectiv ca nu este interesata pe termen scurt de fabrica de la Craiova, fiind interesata de punerea pe picioare a companiei.
Oficiali din guvernul roman au continuat insa demersurile pe langa GMDAT pentru a gasi o solutie favorabila pentru fabrica de la Craiova, insa fara succes. Astfel ca Daewoo Automobile Romania mai are dreptul sa asambleze produse ale grupului coreean Daewoo Motor, care este controlat de americanii de la General Motors, doar pana in octombrie 2005.
Nu mai vrea la WTC
Mircea Ursache a anuntat ieri ca intentioneaza sa renunte la functia de presedinte al consiliului de administratie a societatii World Trade Center (WTC) Bucuresti. "Consider ca misiunea mea la WTC s-a incheiat.
Am cerut consiliului de administratie sa convoace adunarea generala a actionarilor si sa ma elibereze din functie", a spus Ursache. El a apreciat ca administrarea WTC a fost mult mai eficienta pe timpul mandatului sau si ca, daca s-ar fi aplicat din timp masurile necesare, creantele firmei s-ar fi redus cu circa 11 mil. euro.
Ursache a fost numit de actionarii WTC in functia de presedinte in primavara anului 2002. AVAS detine la WTC o creanta in valoare de circa 78 mil. $, care va fi redusa prin darea in plata a Satului Francez catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Ursache a precizat ca o comisie formata din reprezentanti ai AVAS, WTC si Primarie analizeaza pretul la care va fi stabilit activul. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
