♦ Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de măsuri fiscale şi bugetare pentru reducerea deficitului bugetar din 2023 şi anii următori, după mai multe luni de discuţii în spaţiul public despre creşteri de taxe sau taxe noi ♦ Proiectul prevede o serie de măsuri cum ar fi creşteri de taxe, taxe noi, economii la bugetul de stat şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale, toate cuprinse într-un pachet masiv de 82 de pagini, un proiect de act normativ care ar urma să treacă prin Parlament prin angajarea răspunderii guvernului ♦ Ceea ce nu se spune în comentariile mediului de business este că aceste „creşteri de taxe” sunt, de fapt, o revenire la normal – nu e vorba de nicio creştere de taxe l Două milioane de angajaţi din România (40% din total) nu plătesc azi impozitele generale – fie sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, fie de plata CASS, fie de amândouă, dar beneficiază de asistenţă medicală şi de toate drepturile celor nu sunt scutiţi de nimic.
Mediul de afaceri a reacţionat la pachetul fiscal, pus acum în dezbatere publică, la câteva luni de zile în care s-a vorbit în spaţiul public despre măsurile care au fost asumate public acum. În aprilie 2023, guvernul, la vremea aceea Ciucă, a constatat că există un derapaj bugetar de 20 mld. lei faţă de programarea de la început de an, dacă nu se iau măsuri urgente de reducere a deficitului. Execuţia bugetară a avut luni mai bune, dar şi luni mai proaste, astfel că situaţia bugetului nu s-a îmbunătăţit în cele mai bine de cinci luni scurse de atunci. Nici măsurile nu au apărut însă, fie că a fost vorba de reduceri de cheltuieli, fie că a fost vorba de creşteri de venituri prin majorări de taxe.
Deficitul bugetar care creşte mult peste programare pune în pericol toate angajamentele pe care România şi le-a luat pentru a beneficia de banii europeni. În aceste condiţii, pentru a ţine deficitul cu capul la suprafaţă, guvernul a venit cu pachetul de măsuri fiscal bugetare amintit.
Potrivit lui Alin Negrescu, expert fiscal la KPMG, măsurile propuse în pachetul fiscal nu vor reuşi să atingă obiectivele stabilite de guvern în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare. În schimb, acesta consideră că efectele negative asupra economiei vor deveni vizibile imediat.
„Există un mare semn de incertitudine cu privire la eficacitatea tuturor acestor măsuri fiscale în atingerea obiectivului de majorare a veniturilor fiscale. Ba mai mult, efectele în economie vor fi resimţite imediat, iar acest lucru va avea ca rezultat o diminuare drastică a investiţiilor, amplificarea fenomenului inflaţionist ca efect al majorării preţurilor de consum şi un sentiment general de incertitudine marcat de riscul apariţiei unor măsuri nesustenabile, cu obiective pe termen scurt, prin care se încearcă tot felul de intervenţii de avarie”, este de părere Alin Negrescu.
Deşi se estimează că impactul pozitiv asupra bugetului din acest an va fi de 630 milioane de lei, această sumă se referă doar la partea de economii la buget, deoarece noile taxe şi majorările de taxe vor începe să producă efecte abia din 2024, conform explicaţiilor din nota de fundamentare a proiectului. Cu toate acestea, la şapte luni de la începutul anului, bugetul are o deviere de 13 miliarde de lei numai pe partea de cheltuieli.
Radu Burnete, directorul Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii patronale din România, spune că, deşi guvernul a zis că jumătate din măsuri vor fi pe partea fiscală şi jumătate vor fi pe partea de reducere de cheltuieli la buget, acum se constată că, în următorii ai, 85% din măsuri sunt suportate de mediul de afaceri.
„Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde în plus până în 2028, dar să facă o economie de doar 16 miliarde în aceeaşi perioadă. Dacă iniţial se vorbea de un efort egal, acum efortul este de 85% pe mediul privat şi de 15% pe aparatul bugetar. Pe partea de cheltuieli măsurile propuse sunt neconvingătoare”, remarcă el.
Dragoş Damian, CEO-ul producătorului de medicamente Terapia Cluj, a trimis un scurt comentariu legat de creşterile de taxe: „Doar taxele şi anularea scutirilor sunt aplicabile după publicarea OUG, dar principala măsură care ar fi adus bani încă din 2023, creşterea TVA, nu a mai fost aplicată. Evident, rămâne să vedem şi pentru acestea data intrării în vigoare, poate să fie tot la 1 ianuarie 2024. Sumarizând, anul acesta se pot colecta ceva bani doar din anularea scutirilor, sume nesemnificative raportat la deficitul de încasare. Dar probabil în calcul s-a luat deja noul deficit aprobat de Comisia Europeană.”
Un comentariu a trimis şi un antreprenor mai mic, inginerul Ioan Gall, care are o companie cu 4 angajaţi în comerţul cu scule şi materiale abrazive: „Rata de profitabilitate în comerţul cu scule şi abrazive este determinată de preţurile existente pe piaţă. Cererea şi oferta stabilesc nivelul de preţ cu care poţi vinde pe piaţă. Salariile noastre sunt undeva la media salariilor, adică în jur de 5000 de lei salariu brut, după care plătim toate taxele aferente fără întârzieri. Dacă noi am da salarii aşa cum au bugetarii, profitul ar fi zero. Închipuiţi-vă că la un profit zero, noi ar trebui să aducem de acasă 60.000 de lei pentru impozit, cât ar fi impozitul pe microîntreprinderi”, a transmis el, pentru ZF.
Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu susţine, într-o opinie transmisă ZF, că măsurile fiscale promovate de guvern erau absolut necesare având în vederea deficitele, datoria publică şi, spune el, graţie acestor măsuri, datoria publică a României va coborî la 47% din PIB, de la 50%, cât este în acest moment.
Mereu este cumplit când nivelul taxelor se majorează. Este uşor să reduci taxele, cum s-a întâmplat în 2017. Greu este azi, când trebuie să le majorezi pentru că te uiţi în sac şi vezi că sacul e gol.
Asociaţia Oamenilor din România (AOAR) a spus, la acea vreme, ca reducerea impozitelor pe venit de la 16% la 10% este o prostie pe care statul cu greu o va repara. BNR a spus la fel: trebuie să fiţi atenţi şi cu majorarea şi cu scăderea taxelor. Acum, iată, aici s-a ajuns. Dar, privind deficitul public, pare, nu era o altă soluţie.
Măsurile fiscale:
Impozit minim pe cifra de afaceri la companii cu afaceri mai mari de 50 mil. euro
► Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri la companii cu afaceri mai mari de 50 mil. euro care să asigure o contribuţie minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situaţia în care impozitul pe profit este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
