Eveniment

Reacţii din mediul de business la pachetul de măsuri fiscale pus în dezbatere de guvern: Nu va avea efectul scontat pe încasările la buget, în schimb va lovi în forţă economia

Reacţii din mediul de business la pachetul de măsuri...
20.09.2023, 00:07 4618

Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de măsuri fiscale şi bugetare pentru reducerea deficitului bugetar din 2023 şi anii următori, după mai multe luni de discuţii în spaţiul public despre creşteri de taxe sau taxe noi ♦ Proiectul prevede o serie de măsuri cum ar fi creşteri de taxe, taxe noi, economii la bugetul de stat şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale, toate cuprinse într-un pachet masiv de 82 de pagini, un proiect de act normativ care ar urma să treacă prin Parlament prin angajarea răspunderii guvernului ♦ Ceea ce nu se spune în comentariile mediului de business este că aceste „creşteri de taxe” sunt, de fapt, o revenire la normal – nu e vorba de nicio creştere de taxe l Două milioane de angajaţi din România (40% din total) nu plătesc azi impozitele generale – fie sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, fie de plata CASS, fie de amândouă, dar beneficiază de asistenţă medicală şi de toate drepturile celor nu sunt scutiţi de nimic.

Mediul de afaceri a reacţionat la pachetul fiscal, pus acum în dezbatere publică, la câteva luni de zile în care s-a vorbit în spaţiul public despre măsurile care au fost asumate public acum. În aprilie 2023, guvernul, la vremea aceea Ciucă, a constatat că există un derapaj bugetar de 20 mld. lei faţă de programarea de la început de an, dacă nu se iau măsuri urgente de reducere a deficitului. Execuţia bugetară a avut luni mai bune, dar şi luni mai  proaste, astfel că situaţia bugetului nu s-a îmbunătăţit în cele mai bine de cinci luni scurse de atunci. Nici măsurile nu au apărut însă, fie că a fost vorba de reduceri de cheltuieli, fie că a fost vorba de creşteri de venituri prin majorări de taxe.

Deficitul bugetar care creşte mult peste programare pune în pericol toate angajamentele pe care România şi le-a luat pentru a beneficia de banii europeni. În aceste condiţii, pentru a ţine deficitul cu capul la suprafaţă, guvernul a venit cu pachetul de măsuri fiscal bugetare amintit.

Potrivit lui Alin Negrescu, expert fiscal la KPMG, măsurile propuse în pachetul fiscal nu vor reuşi să atingă obiectivele stabilite de guvern în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare. În schimb, acesta consideră că efectele negative asupra economiei vor deveni vizibile imediat.

„Există un mare semn de incertitudine cu privire la eficacitatea tuturor acestor măsuri fiscale în atingerea obiectivului de majorare a veniturilor fiscale. Ba mai mult, efectele în economie vor fi resimţite imediat, iar acest lucru va avea ca rezultat o diminuare drastică a investiţiilor, amplificarea fenomenului inflaţionist ca efect al majorării preţurilor de consum şi un sentiment general de incertitudine marcat de riscul apariţiei unor măsuri nesustenabile, cu obiective pe termen scurt, prin care se încearcă tot felul de intervenţii de avarie”, este de părere Alin Negrescu.

Deşi se estimează că impactul pozitiv asupra bugetului din acest an va fi de 630 milioane de lei, această sumă se referă doar la partea de economii la buget, deoarece noile taxe şi majorările de taxe vor începe să producă efecte abia din 2024, conform explicaţiilor din nota de fundamentare a proiectului. Cu toate acestea, la şapte luni de la începutul anului, bugetul are o deviere de 13 miliarde de lei numai pe partea de cheltuieli.

Radu Burnete, directorul Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii patronale din România, spune că, deşi guvernul a zis că jumătate din măsuri vor fi pe partea fiscală şi jumătate vor fi pe partea de reducere de cheltuieli la buget, acum se constată că, în următorii ai, 85% din măsuri sunt suportate de mediul de afaceri.

„Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde în plus până în 2028, dar să facă o economie de doar 16 miliarde în aceeaşi perioadă. Dacă iniţial se vorbea de un efort egal, acum efortul este de 85% pe mediul privat şi de 15% pe aparatul bugetar. Pe partea de cheltuieli măsurile propuse sunt neconvingătoare”, remarcă el.

Dragoş Damian, CEO-ul producătorului de medicamente Terapia Cluj, a trimis un scurt comentariu legat de creşterile de taxe: „Doar taxele şi anularea scutirilor sunt aplicabile după publicarea OUG, dar principala măsură care ar fi adus bani încă din 2023, creşterea TVA, nu a mai fost aplicată. Evident, rămâne să vedem şi pentru acestea data intrării în vigoare, poate să fie tot la 1 ianuarie 2024. Sumarizând, anul acesta se pot colecta ceva bani doar din anularea scutirilor, sume nesemnificative raportat la deficitul de încasare. Dar probabil în calcul s-a luat deja noul deficit aprobat de Comisia Europeană.”

Un comentariu a trimis şi un antreprenor mai mic, inginerul Ioan Gall, care are o companie cu 4 angajaţi în comerţul cu scule şi materiale abrazive: „Rata de profitabilitate în comerţul cu scule şi abrazive este determinată de preţurile existente pe piaţă. Cererea şi oferta stabilesc nivelul de preţ cu care poţi vinde pe piaţă. Salariile noastre sunt undeva la media salariilor, adică în jur de 5000 de lei salariu brut, după care plătim toate taxele aferente fără întârzieri. Dacă noi am da salarii aşa cum au bugetarii, profitul ar fi zero. Închipuiţi-vă că la un profit zero, noi ar trebui să aducem de acasă 60.000 de lei pentru impozit, cât ar fi impozitul pe microîntreprinderi”, a transmis el, pentru ZF.

Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu susţine, într-o opinie transmisă ZF, că măsurile fiscale promovate de guvern erau absolut necesare având în vederea deficitele, datoria publică şi, spune el, graţie acestor măsuri, datoria publică a României va coborî la 47% din PIB, de la 50%, cât este în acest moment.

Mereu este cumplit când nivelul taxelor se majorează. Este uşor să reduci taxele, cum s-a întâmplat în 2017. Greu este azi, când trebuie să le majorezi pentru că te uiţi în sac şi vezi că sacul e gol.

Asociaţia Oamenilor din România (AOAR) a spus, la acea vreme, ca reducerea impozitelor pe venit de la 16% la 10% este o prostie pe care statul cu greu o va repara. BNR a spus la fel: trebuie să fiţi atenţi şi cu majorarea şi cu scăderea taxelor. Acum, iată, aici s-a ajuns. Dar, privind deficitul public, pare, nu era o altă soluţie.

 

Măsurile fiscale:

Impozit minim pe cifra de afaceri la companii cu afaceri mai mari de 50 mil. euro

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri la companii cu afaceri mai mari de 50 mil. euro care să asigure o contribuţie minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situaţia în care impozitul pe profit este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

 

Impozitul suplimentar în cazul instituţiilor de credit

► Se instituie un impozit aplicat persoanelor juridice române şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde: venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane.

 

Microîntreprinderi

► Se reglementează două cote de impozitare pentru microîntreprinderi, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau activează în IT, HoReCa, avocatură, domeniul medical etc.

 

Impozit pe venit şi facilităţi fiscale

► Angajaţii din IT, construcţii şi agro şi care aveau venituri de peste 10.000 de leu brut vor plăti impozitul pe venit (până acum erau scutiţi de plata impozitului)

► Se restrânge aplicarea facilităţilor fiscale în construcţii şi agro pentru un singur contract de muncă la nivel de angajat pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv.

► Toată lumea va plăti contribuţie la sănătate (erau exceptaţi  angajaţii din construcţii şi agro).

 

TVA

► Stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuinţelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuinţe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiţii suplimentare semnificative.

► Menţinerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale.

► Trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă), iar pentru celelalte operaţiuni să se aplice cota standard de TVA.

► Trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat.

 

Accize

► Majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024.

► Revenirea la regula generală privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizei pentru produsele care fac parte din categoria alcool şi băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2025.

► Majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat, începând cu 1 ianuarie 2024.

► Majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conţine nicotină şi tutunul conţinut în produse din tutun încălzit la 1 ianuarie 2024.

 

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

► Impozitarea deţinerii unor bunuri imobile şi mobile de valoare mare, constând în clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice şi respectiv în autoturisme aparţinând persoanelor fizice şi juridice, pentru care se stabileşte un anumit prag valoric.

 

Măsurile bugetare:

► Numărul total al posturilor de demnitate publică efectiv ocupate aferente funcţiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi a funcţiilor asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%;

► Numărul de posturi de consilieri din cadrul cabinetului cancelariei precum şi numărul de posturi din cadrul autorităţilor publice de interes local se reduc cu 50% din totalul numărului de posturi aprobate până cel târziu la data de 1 noiembrie 2023.

► Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se desfiinţează.

► Personalul cu funcţii de conducere eliberat din funcţia de conducere deţinută ca urmare a reorganizării activităţii beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcţie publică de conducere vacantă de acelaşi nivel sau o funcţie publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacantă, pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare. instituţiile publice publice acordă, anual, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii lunare de încadrare sunt de pană la 14.000 lei.

► Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul nu poate fi mai mare de 15% din salariul de bază şi nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

► Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maximum 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă.

► Până la data de 1 ianuarie 2024 direcţiile de sănătate publică (DSP), sanitar-veterinare, judeţene şcolare etc. se reorganizează la nivel de direcţii regionale în cadrul fiecărei regiuni şi cu structuri teritoriale fără personalitate juridică la nivel judeţean. Numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

 

Măsuri de combatere a evaziunii fiscale

► Competenţele de constatare şi sancţionare a contravenţiilor sunt extinse şi la nivelul organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Autorităţii Vamale Române.

► Instituirea Sistemului naţional RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României.

► Începând cu data de 01 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70%.

► Se introduce şi o sancţiune pentru organele fiscale centrale în cazul în care acestea nu transmit, transmit cu întârziere, ori transmit incorect/incomplet informaţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală către organele fiscale locale.

► Instituirea unui sistem de raportate a facturilor în perioada 1 ianuarie - 31 iunie 2024, fără aplicarea de sancţiuni în primele trei luni şi trecerea la transmiterea obligatorie a facturilor prin Sistemul RO e-factura în relaţia B2B începând cu 1 iulie 2024.