Preşedintele nu a fost foarte explicit, nu a spus dacă România va adera la acest pact chiar şi în condiţiile în care, în final, nu va fi acceptată ideea ca ţările semnatare din afara zonei euro să participe la summitul zonei euro.
Că acest lucru este o preocupare majoră a ţărilor din afara zonei euro o arată faptul că premierul Poloniei, Donald Tusk, a ameninţat săptămâna trecută că Varşovia nu va semna acest pact, dacă nu va putea participa la întâlnirile membrilor zonei euro. De altminteri, Polonia are o experianţă neplăcută: în a doua parte a lui 2011 a avut preşedinţia rotativă a UE, dar a fost lăsată la uşă ori de câte ori membrii zonei euro se întâlneau pentru a decide strategii viitoare.
Vedeţi aici evaloarea acordului FMI
De ce este însă importantă această participare? Pentru că, spune şeful statului român, orice decizie luată în zona euro afectează direct şi ţările din afara zonei euro, precum România.
Regulile pactului trebuie introduse în constituţiile naţionale ale statelor semnatare, cum s-a stabilit la ultimul Consiliu European din decembrie trecut. Iniţial, acest lucru ar fi trebuit să se petreacă până la 31 decembrie 2012. Dar preşedintele a anunţat că va cere un răgaz europenilor, dat fiind contextul politic actual din România, cu două rânduri de alegeri în 2012 şi cu un climat politic tensionat.
Vorbind despre situaţia dificilă a Europei, preşedintele a spus că România va avea în 2012 o creştere economică de 1,5%.
Estimarea de creştere economică pe care se bazează legea bugetului pentru 2012 este cuprinsă în intervalul de 1,8-2,3%. O reducere a creşterii prognozate va pune presiune pe deficitul bugetar fixat în 2012 foarte strâns la 1,9% din PIB (în jur de 2,5 mld. euro), în condiţiile în care chiar la summitul de astăzi ceea ce ar urma să fie definitivat este chiar acordul care va interzice statelor semnatare să aibă un deficit structural (deficitul care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei publice) mai mare de 0,5% din PIB, un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică mai mare de 60% din PIB.
"Având în vedere situaţia economică a UE este imperativ necesar să abordăm (în timpul summit-ului - n.n.) şi problematica legată de creşterea economică. Dacă eurozona intră în recesiune în partea a doua a lui 2012, România va fi în dificultate. Veţi vedea că şi estimările de creştere pe 2012, care în momentul de faţă sunt de 1,5%, au în vedere o posibilă recesiune în zona euro", a spus preşedintele.
Regulile în materie de deficit pe care România le va accepta ar urma să intre în vigoare la un an de la ratificarea documentului. Altfel spus, la un an după ce România va semna, nu va mai avea voie să aibă un deficitul structural mai mare de 0,5% din PIB, ceea ce ar trebui să conducă, teoretic, către un excedent bugetar. Aceasta este soluţia pentru diminuarea datoriilor uriaşe ale statelor UE supraîndatorate, crede Traian Băsescu. Ţările care nu se vor încadra în aceste limite îşi vor pierde, în parte, suveranitatea fiscală, iar bugetele lor vor fi aprobate de Comisia Europeană.
Pe de altă parte, preşedintele a sugerat că România nu va avea probleme în 2012 să-şi finanţeze deficitul şi să refinanţeze datoria publică (16 mld. euro în total). El a reconfirmat angajamentul băncilor austriece de a-şi menţine în 2012 expunerea pe România, după ce săptămâna trecută s-a întâlnit cu şefii Erste Bank şi ai Raiffeisen Bank, Andreas Treichl şi Steven van Groningen.
"Băncile austriece nu-şi vor diminua capitalul în 2012. Asta îmi aduce şi mie o linişte după nefericitul comunicat al băncii centrale a Austriei. Preşedinţii băncilor m-au asigurat de acest lucru."
Preşedintele s-a referit şi la acordul preventiv cu FMI (3,5 mld. euro) şi a confirmat discuţiile cu Banca Mondială pentru o linie de credit de 1 mld. euro, toate aceste înţelegeri urmărind să nu lase România fără finanţare în ipoteza îndeplinirii scenariului că zona euro intră în recesiune.
"Noi nu am tras bani din cei 3,5 mld. euro puşi la dispoziţie de FMI, la care se adaugă banii de la UE. Dar ne asigurăm pentru situaţia în care, de exemplu, exporturile se prăbuşesc (ca urmare a intrării zonei euro în recesiune - n.n.) pentru că trebuie să avem bani de pensii, de salarii."
Referindu-se la discuţiile cu FMI care se află în România pentru a patra misiune de evaluare, preşedintele a mai spus că, în urma discuţiilor pe care le-a avut ieri cu premierul Emil Boc a rezultat că, în relaţia cu Fondul, România va fi cu toate obiectivele îndeplinite în linii mari, cu o singură excepţie.
"Singurul lucru pe care l-am stabilit împreună cu primul-ministru Emil Boc că va trebui renegociat în noua scrisoare către Fond este legat de replanificarea liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici. La gaze, spre exemplu, în actualul acord cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru agenţii economici în 2013, iar pentru populaţie în 2015."
Ei bine, România va cere ca liberalizarea preţului pentru populaţie să se petreacă în 2020, iar cea pentru companii în 2015, dat fiind contextul economic dificil şi pentru oameni şi pentru întreprinderi.
Surse care cunosc contextul discuţiilor spun că acesta va fi un subiect destul de sensibil în relaţiile dintre cele două părţi, FMI fiind nemulţumit chiar de lipsa unui calendar concret al liberalizărilor.
Ce a spus preşedintele
Europa are probleme de creştere din cauza proceselor severe de delocalizare a producţiei către zone din alte ţări din afara Europei. Numai IMM-urile nu pot rezolva problema şomajului.
Dacă vom continua cu delocalizarea, nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să alocăm atâtea locuri de muncă câte sunt necesare. Problema noastră este să creăm IMM-uri, dar trebuie să ştim că indiferent ce se întâmplă în ţări din zona euro, vom fi afectaţi şi noi.
Nu invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar discutăm despre o piaţă globală a forţei de muncă. Poate ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se delocalizeze către ţări din Asia. Poate ar trebui să abordăm la nivel european tocmai această problemă a delocalizării.
Având în vedere situaţia economică a UE este imperativ necesar să abordăm şi problematica legată de creşterea economică. Dacă eurozona intră în recesiune în partea a doua a lui 2012, România va fi în dificultate. Veţi vedea că şi estimările de creştere pe 2012, care în momentul de faţă sunt de 1,5%, au în vedere o posibilă recesiune în zona euro.
Mesajul principal al celor doi preşedinţi de bănci austriece (Andreas Treichl, preşedinte executiv al grupului Erste Bank, şi Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, cu care preşedintele s-a întâlnit săptămâna trecută - n.n.) a fost că băncile austriece nu-şi vor diminua capitalul în România în 2012. Asta îmi aduce şi mie o linişte după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei (care a cerut băncilor o limitare a expunerilor - n.n.). Le voi spune (europenilor, dacă voi fi întrebat - n.n.) că (protestele din România - n.n.) sunt proteste fireşti, generate de măsurile luate de România. Românii au plătit costul austerităţii, rămâne să-l plătească şi politicienii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
