Eveniment

Pe ultima sută de metri, PSD aruncă un bolovan în capul guvernului PNL: plus 40% la pensii, plus 100 mld. lei la datoria publică. BNR: Există un risc sistemic major dacă sunt destabilizate finanţele publice. Revenirea economică va fi mai dificilă

Pe ultima sută de metri, PSD aruncă un bolovan în...

Autor: Iulian Anghel

23.09.2020, 00:07 9885

♦ Majoritatea parlamentară - diferită de construcţia politică a guvernului – a decis majorarea punctului de pensie cu 40%, faţă de 14% cât acordase Executivul ♦ Este o poveste veche, foarte complicată, dar care majorează deficitul bugetar la proporţii greu de suportat.

Potrivit agenţiei de presă Mediafax, deputaţii şi senatorii au fost de acord cu eliminarea amenda­men­tului din ultima ordonanţă de rectificare bugetară, referitor la limitarea la 40% din PIB a datoriei publice conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020. O datorie publică aflată astăzi la 42% din PIB (metoda cash). Problema este că majo­ra­rea pensiilor va îndatora bugetul, în plus, cu 10-15 miliarde de lei în acest an şi cu 60-70 de miliarde de lei în 2021. Iar datoria publică a crescut deja enorm, cu 75 de miliarde de lei în primele şapte luni din an. Nimeni nu finanţează pe termen lung un astfel de parcurs al datoriei, spune economistul Ionuţ Dumitru.

Datele Finanţelor arată că aproape 90% din veniturile consolidate ale statului merg spre pensii, spre salariile bugetarilor şi spre plata dobânzilor la credite.

Povestea este simplă. PSD a scris un proiect de majorare a pensiilor – cu 40% în acest an. Proiectul a fost votat în Parlament. A venit criza şi cărţile trebuie refăcute. Dar suntem în campanie electorală. Printr-o ordonanţă de urgenţă de modificare a structurii bugetului, guvernul PNL a decis că poate majora pensiile cu doar 14%. Parlamentul, controlat de PSD, a decis marţi eliminarea articolului privind majorarea pensiilor cu doar 14%. Aşa că pensiile cresc cu 40%.

Nu este o problemă că pensiile cresc, problema este cine dă banii. Pentru că bugetul este gol – 30% din cheltuielile statului sunt finanţate azi din împrumuturi. Deficitul bugetar va ajunge la 12-15% din PIB, un procent pe care nimeni nu-l finanţează.

Ionuţu Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că soluţia la deficitul uriaş ar fi o nouă îndatorare la FMI, la pachet cu condiţiile dure impuse de un astfel de aranjament. Adrian Vasilescu, BNR, spune, dimpotrivă: FMI nu finanţeză deficitul bugetar – cazul nostru – ci deficitul de cont curent (intrări/ieşiri de valută). Aşa că nu există soluţia de avarie a FMI. Ministrul de finanţe, Florin Cîţu, spune că decizia Parlamentului, controlat de PSD, este „un act de agresiune la stabilitatea economiei României“: „Toţi văd cum o grupare vrea să arunce ţara în aer“.

„Ceea ce se întâmplă astăzi (marţi – n. red.)  în Parlamentul României este act de agresiune la stabilitatea economiei României. Toţi se uită şi văd cum o grupare vrea să arunce ţara în aer. Ne vom opune şi le garantăm românilor că nu vom arunca România în aer.“

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) pune la îndoială sustenabilitatea proiectului PSD de majorare a pensiilor cu 40%.

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile – precum cele cu pensiile -  din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, arată AOAR, într-o comunicare publică. Şi face trimitere chiar la deficitul bugetar uriaş pe care România îl va înregistra în urma unei astfel de decizii.

„Chiar dacă alte state ale Uniunii Europene au înregistrat în anul 2020 creşteri mari de deficit bugetar, acestea au fost cauzate de efectele pandemiei şi nu sunt, în principal, de natură structurală, precum în cazul României. Deficitele de 8-9% din PIB, ca efect al pandemiei sau al implementării unor programe de sprijin pentru economie, cum este situaţia altor ţări europene, sunt total diferite de acelaşi deficit determinat de majorarea unor cheltuieli permanente, precum în cazul României.“

Potrivit AOAR, pieţele internaţionale nu tolerează deficite excesive pe termen lung. Toate eforturile de reducere a costului de finanţare al României sunt compromise prin această măsură, România expunându-se riscului de scădere a rating-ului de ţară.

„AOAR recomandă prudenţă şi responsabilitate în utilizarea logicii electorale pentru luarea deciziilor de natură economică al căror cost va fi suportat de întreaga societate şi în timp de generaţiile următoare.“

BNR: majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la creşterea deficitului bugetar peste 11% în 2021

►„Există un risc sistemic major dacă sunt destabilizate finanţele publice prin creşterea mare a cheltuielilor permanente, cu un deficit bugetar ce poate ajunge la peste 11% din PIB in 2021 dacă are loc o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest an”, se arată într-un raport trimestrial realizat de Banca Naţională cu tema România-Zona Euro.

►În opinia BNR, creşterea masivă a cheltuielilor permanente destabilizează finanţele publice şi reduce spaţiul de manevră existent pentru a atenua efectele crizei sanitare şi ale crizei economice provocate de pandemie

►„Cum se arată şi în Opinia cea mai recentă a Consiliului Fiscal, este esenţial să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia şi mai mult, în vremuri tare complicate, când trebuie să luptăm cu COVID-19, să atenuăm efectele crizei economice. Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă”.

►O astfel de situatie ar putea genera o reacţie a pieţelor financiare care ar afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social, spun analiştii BNR.

►Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România

►Marea provocare a României pentru anul 2021 o reprezintă relansarea economiei şi că numai în acest mod se vor crea resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor necesare creşterii veniturilor populaţiei, inclusiv ale pensionarilor.

►„Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România”, spun reprezentanţii asociaţiei într-un comunicat.

►CONAF: Creşterea pensiilor cu 40% va afecta grav echilibrul bugetar al României

►Preşedintele asociaţie patronale CONAF Cristina Chiriac: „Creşterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în contextul pandemic dat, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO