Proprietatea industrială, înregistrarea mărcilor şi protejarea lor sunt activităţi care presupun un efort constant din partea companiilor din România, în contextul în care înregistrarea unei mărci nu echivalează cu protejarea ei. De aceea, monitorizarea este singura soluţie reală de protecţie, aşa cum explică Mihai Betelie, fondator şi director general al companiei Rompatent Design.
1. Cât de bine înţeleg companiile româneşti importanţa proprietăţii industriale?
Domeniul dreptului proprietăţii industriale este unul cu un impact major asupra activităţii şi dezvoltării companiilor din întreaga lume, fie că vorbim de mărci de comerţ sau servicii, desene şi modele industriale sau brevete de invenţie.
Companiile care deţin şi exploatează astfel de active necorporale sunt mai valoroase şi au o creştere ridicată sau chiar accelerată în industria în care activează. Pentru a obţine dreptul de proprietate industrială asupra creaţiilor lor, companiile au nevoie de suportul unor jurişti specializaţi în acest domeniu.
Dar mai ales atunci când se constată încălcări ale acestor drepturi de proprietate industrială.
Şi, revenind la întrebare, am să vă dau un răspuns care nu va fi pe placul antreprenorilor şi managerilor români.
Realitatea este că nu acordă cu adevărat importanţă proprietăţii industriale, chiar dacă la un moment dat antreprenorii aleg să îşi protejeze mărcile, prin înregistrarea lor.
Şi am să vă explic de ce spun acest lucru. Sunt extrem de multe companii care deleagă angajaţilor sarcina înregistrării mărcii, iar aceşti angajaţi nu au expertiză în domeniu, chiar dacă unii dintre ei au studii juridice.
Rezultatul este mulţumitor pentru antreprenor, care ştie că şi-a protejat marca, dar deseori marca este înregistrată greşit în raport cu exigenţele prevederilor legale şi nu are acoperire pentru bunurile sau serviciile oferite clienţilor.
Am să vă dau un exemplu: sunt extrem de multe companii care fac comerţ şi care au marca înregistrată pentru clasa NISA 35, dar au menţionată în actul de proprietate de marcă doar titlul clasei, publicitate; managementul, organizarea şi administrarea afacerilor, lucrări de birou.
Aceste mărci nu au protecţie pentru acte de comerţ, pentru că există o prevedere în legea mărcilor din 2020 care arată că mărcile rămân fără protecţie pentru acele servicii/bunuri care nu sunt menţionate expres şi care nu au legătură în sens literal cu cele din titlul clasei.
Apoi, antreprenorii cred că dacă au marca înregistrată tot procesul de protecţie este finalizat. Şi atunci când li se explică că se pot înregistra mărci asemănătoare sau chiar identice cu ale lor, pentru că legea prevede această posibilitate, sunt extrem de nemulţumiţi şi dau vina pe OSIM că nu le protejează mărcile.
Rompatent a sesizat că există un vid de informaţii pe această temă şi, tocmai de aceea, explicăm în mod constant companiilor că trebuie să îşi monitorizeze mărcile, dar şi felul în care pot face acest lucru.
2. În ce moment al businessului tebuie să se gândească un antreprenor la protejarea şi valorificarea proprietăţii industriale?
Înregistrarea şi protejarea activelor necorporale (mărci, brevete de invenţie, desene şi modele industriale) creează în mod categoric un context de creştere a unei companii. Aceste active susţin compania să se poziţioneze stabil pe piaţa în care activează, o fac să devină mai atractivă pentru clienţi, furnizori, dar şi pentru investitori.
Prin urmare, recomand antreprenorilor să îşi protejeze denumirea produselor sau serviciilor pe care le lansează pe piaţă încă de la început.
Însă, trebuie să fie atenţi şi să se asigure că acea denumire aleasă de ei se poate înregistra ca marcă. Am întâlnit situaţii când denumirea bunurilor sau serviciilor nu a putut fi înregistrată ca marcă pentru că nu îndeplinea anumie exigenţe prevăzute de lege şi după ce antreprenorii investiseră sume considerabile în promovare, au fost nevoiţi să o ia de la capăt şi să aleagă altă denumire.
De asemenea, au fost cazuri în care antreprenorii au lansat bunuri sau servicii pe piaţă sub denumiri identice sau asemănătoare cu mărci deja înregistrate, iar titularii acelor mărci s-au opus înregistrării noii mărci, care în final a fost refuzată la înregistrare.
Toate aceste situaţii se pot evita dacă antreprenorii apelează la consultanţi specializaţi în proprietate industrială, a căror competenţă profesională în acest domeniu specific îi poate feri de astfel de neplăceri.
3. La cine trebuie să apeleze companiile atunci când decid să îşi protejeze mărcile?
În România, serviciile juridice în materia proprietăţii industriale sunt oferite de o categorie profesională mai puţin cunoscută, consilierii în proprietate industrială.
Aceşti specialişti pot reprezenta clienţii în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în faţa instanţelor de judecată din România sau în faţa forurilor europene şi internaţionale care conferă drepturile de proprietate industrială (EUIPO, WIPO).
Serviciile juridice în materia proprietăţii industriale pot fi oferite şi de către avocaţi specializaţi în această ramură a dreptului.
Echipa Rompatent Design este formată din consilieri în proprietate industrială care au o experienţă considerabilă de peste 20 de ani în protecţia mărcilor la nivel naţional şi internaţional, fie că vorbim strict de procesul de înregistrare sau de reprezentarea companiilor în litigii referitoare la marcă.
4. Ce exigenţe ar trebui să aibă o companie când cere sfaturile unui specialist în domeniul proprietăţii industriale?
În primul rând, trebuie să se asigure că acel consultant are cu adevărat expertiză în domeniul proprietăţii industriale. Ar fi indicat să-i analizeze portofoliul de clienţi şi să-i solicite să prezinte câteva cazuri în care a fost implicat şi pe care le-a câştigat.
Sfătuiesc antreprenorii ca înainte să înceapă colaborarea cu un consultant să-i ceară să identifice ce probleme de proprietate industrială are compania sa şi ce soluţii i se oferă pentru a le remedia. Ar fi util şi recomand companiilor să ceară consultanţilor un set de beneficii şi garanţii contractuale.
Dacă a bifat aceşti paşi, antreprenorul poate începe liniştit colaborarea cu acel consultant, va fi pe mâini bune.
5. Ce înseamnă activitatea de protecţie a mărcii prin monitorizare? De ce nu este suficientă înregistrarea unei mărci la OSIM?
Cea mai mare rezistenţă din partea antreprenorilor şi a managerilor o constatăm atunci când le explicăm că drepturile de proprietate industrială, mai ales cele conferite de marcă, dar nu numai, trebuie protejate în mod constant, după obţinere.
Şi le spunem că singura modalitate de protecţie a mărcilor din portofoliul unei companii este MONITORIZAREA.
Concret, ce înseamnă monitorizarea? Ea presupune consultarea şi analiza buletinelor de proprietate industrială OSIM şi EUIPO, în care se publică cereri noi de marcă, şi observarea acelor cereri care sunt identice sau asemănătoare cu mărcile din portofoliul unei companii pentru aceleaşi bunuri şi servicii, şi declanşarea procedurii de opoziţie.
În aceste cazuri, trebuie să acţioneze folosind calea de atac a opoziţiei şi să oprească marca nouă la înregistrare. Altfel, marca nouă se înregistrează şi coexistă pe piaţă cu cea anterioară.
Înregistrarea unei mărci la OSIM oferă doar dreptul de proprietate, dar nu sunt excluse situaţiile în care OSIM poate înregistra mărci asemănătoare, chiar şi identice, pentru că acestea sunt prevederile legale în România şi statele membre UE.
6. La ce riscuri se expun cei care nu îşi protejează mărcile?
Aici discuţiile sunt destul de ample, însă principala vulnerabilitate pe care o au cei care nu îşi protejează mărcile constă în lipsa exclusivităţii în folosirea acelei denumiri. Prin înregistrarea mărcii se obţine un drept de proprietate industrială, care îi permite titularului de marcă să interzică oricărui concurent să folosească o denumire asemănătoare sau identică pentru aceleaşi produse sau servicii.
Apoi, prin înregistrarea mărcii se înlătură riscul furtului de identitate.
Am întâlnit în activitatea noastră practică situaţii când un concurent al companiei care utiliza o denumire neînregistrată ca marcă, a intuit perspectiva de creştere a acelui brand şi a înregistrat-o ca marcă, profitând de lipsa de diligenţă a companiei care a creat denumirea, dar nu a protejat-o şi a început astfel utilizarea ei, creând confuzie în piaţă.
7. Ce sfaturi aveţi pentru o companie la început de drum sau pentru o companie care a fost deficitară până acum în ceea ce priveşte proprietatea industrială şi protecţia mărcilor?
Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un antreprenor pentru a-şi proteja businessul din perspectiva brandurilor este acela de a se informa pe acest subiect şi a şti când şi de ce trebuie făcută protecţia.
După ce a înţeles acest lucru, îl sfătuiesc să-şi protejeze orice creaţie intelectuală generată în interiorul companiei, fie că vorbim de mărci, brevete de invenţie, desene sau modele industriale. Trebuie să se înţeleagă că este riscant să lansezi produse sau servicii noi până nu se obţine titlul de proprietate industrială. Pentru a fi siguri că nu greşesc şi pentru a obţine o protecţie adecvată în timp ce le recomand să colaboreze în mod constant cu un consultant specializat în acest domeniu.
8. Ce diferenţiază compania Rompatent Design de ceilalţi competitori din România?
Încă de la lansarea pe piaţa serviciilor de proprietate industrială, acum 10 ani, Rompatent Design şi-a propus misiunea de a informa şi a educa antreprenorii din România, manageri de top ai companiilor cu privire la importanţa acestui domeniu al proprietăţii industriale pentru companiile lor şi pentru economia României în ansamblu.
Acesta este un aspect fundamental care ne diferenţiază de concurenţii noştri. Rompatent Design are constant campanii de informare publică prin care oferă informaţii, sfaturi antreprenorilor privind utilitatea înregistrării mărcilor, dar şi cum îşi pot proteja eficient mărcile deja înregistrate.
În următorii 10 ani ne-am propus să integrăm serviciile noastre de consultanţă juridică, un set de servicii media, gratuite, specializate în proprietate industrială care să ofere informaţii complete şi complexe în materia protecţiei inovaţiei.
Suntem diferiţi pe piaţa serviciilor de proprietate industrială printr-un sistem unic de garanţii pe care le oferă Rompatent Design pentru toate serviciile sale, în principal pentru serviciul de înregistrare marcă la OSIM şi EUIPO, dar şi pentru serviciul de monitorizare de marcă.
Practic, pentru fiecare serviciu achiziţionat de la Rompatent Design, clienţii noştri primesc o garanţie de bună execuţie.
Ne diferenţiem de concurenţii noştri printr-un mix de servicii, cel mai nou fiind Brand Alert.
Brand Alert este un instrument nou de marketing pe piaţa din România dezvoltat de agenţia Rompatent Design. Acest serviciu este gândit să vină în ajutorul companiilor care înregistrează mărci constant.
Brand Alert identifică şi livrează clienţilor Rompatent Design informaţii despre mărcile naţionale pe care le depun concurenţii din segmentul lor de piaţă, sub forma unui raport sau o unitate de timp.
Serviciul Brand Alert acoperă o nevoie reală a companiilor inovative din România, care sunt interesate să afle din timp ce produse sau servicii urmează să se lanseze pe piaţă în industria lor, sau ce concurenţi noi apar în diferite industrii.
Acest serviciu este oferit de Rompatent Design sub forma unui abonament lunar şi am constatat că este util şi vine în ajutorul departamentelor de marketing.
9. Care este poziţia actuală a Rompatent Design pe piaţa serviciilor de proprietate industrială şi care sunt obiectivele Rompatent pentru perioada următoare?
Am analizat împreună cu consultanţii noştri care este tendinţa pieţei şi am constatat că ea este în creştere accelerată. Tot mai multe companii devin interesate de protecţia creaţiilor lor, mai ales în ce priveşte mărcile.
În anul 2022, Rompatent Design a fost agenţia de proprietate industrială cu cea mai mare creştere din industria noastră şi în prezent ne regăsim între primele 15 agenţii din România, dacă ne raportăm la cifra de afaceri.
Am elaborat şi suntem în plină implementare a unui proiect de dezvoltare care va fi susţinut financiar de fonduri de investiţii, aşa încât în perioada următoare să ajungem în primele cinci agenţii de proprietate industrială din România.
Advertorialele de pe ZF.ro sunt marcate cu P, Opinia Specialistului, Advertorial, sau Articol cu Conţinut Publicitar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
