În logica fiecărui început de an, sectorul energetic trece în revistă obiectivele importante de dezvoltare pentru care sunt necesare politici publice, reglementări, decizii strategice. Industria pregăteşte analize, date, avansează posibile soluţii la problemele identificate pe care să le dezbată cu decidenţii politici şi autorităţile relevante. 2024 vine cu un bagaj de frustrări pentru experţii din sector pentru că s-au acumulat multe angajamente prost gestionate şi promisiuni încălcate în contextul în care sunt teme grele pe masa autorităţilor, care necesită decizii responsabile, atent cumpănite şi viziune pentru anii următori.
Avem un an electoral, iar sectorul energetic reprezintă o temă foarte generoasă de campanie electorală. Consumatori şi companii deopotrivă vor avea parte de foarte multe promisiuni. Uşor de anticipat este cel puţin una: Românii vor avea energie ieftină! Fiecare program electoral, manifest politic sau discurs electoral pe teme de energie va promite românilor energie ieftină iar, în calitate de consumatori, asta ne dorim. Dar…
Să ne uităm doar la experienţa anilor 2022 – 2023. În contextul „primei crize energetice cu adevărat globală, cu efecte care se vor simţi în anii următori” (IEA) singurul instrument real de a reduce costul a fost subvenţionarea preţului final (reglementarea temporară a acestuia), care, într-un mod total nepotrivit pentru un stat membru UE, posibil viitor membru OECD, se face pe banii furnizorilor de energie. Ritmul de decontare implementat de statul român a depăşit, de la început, ceea ce ar putea fi calificat ca perioadă de aşteptare rezonabilă. Rezonabil în acest caz înseamnă o perioadă de timp care nu creează o problemă de lichiditate şi permite operatorilor să asigure plata la timp a tuturor costurilor de pe întreg lanţul de la producător la consumator, fără să apeleze la alte surse de finanţare care implică un cost neprevăzut. Ori noi ne găsim în situaţia mai mult sau mai puţin evidentă decidenţilor politici, de încălcare a unor principii fundamentale. Vorbim de fapt despre o intruziune în activitatea furnizorilor de energie, situaţie contrară prevederilor constituţionale. Mai mult, vulnerabilizarea furnizorilor îi afectează pe clienţi şi pun în pericol întregul sistem.
Industria a vorbit despre datoriile statului român către furnizorii de energie în toate ocaziile posibile. Şi, totuşi, statul român îşi permite în continuare să încalce cadrul legal în vigoare prin nerespectarea termenelor de plată; să promoveze modificări legislative care, în mod evident, reprezintă o încercare de evitare a responsabilizării pentru proasta gestionare a unor angajamente legale pe care şi le-a luat faţă de toţi consumatorii. Dar se promite, în continuare, deşi este evident că România nu îşi permite, de fapt, plafonarea preţului final pentru toţi consumatorii casnici şi industriali şi era mult mai potrivit să implementăm un program de sprijin direcţionat pentru categoriile vulnerabile şi IMM-uri şi scheme de ajutor de stat pentru industriile care au un cost cu energia semnificativ în costul de producţie.
Ieşirea din preţurile plafonate trebuie făcută treptat, pregătită în detaliu astfel încât piaţa liberă să câştige în volum şi să avem un semnal de preţ corect. Menţinerea preţurilor la energie la un nivel suportabil implică o combinaţie de politici, investiţii şi decizii strategice atent calculate. Totusi, cum diferenţiem deciziile strategice în domeniul energetic de promisiunile populiste?
Fiecare program electoral ar fi util să includă, cel puţin, următoarele puncte – justificate realist, fundamentate pe analize tehnice şi economice solide, care iau în considerare costurile, beneficiile şi impactul asupra întregului sistem energetic şi asupra consumatorilor:
România are nevoie de proiecte pentru diversificarea surselor de energie.
Adică să avem cât mai multă energie disponibilă pe piaţă, astfel încât să ne asigurăm că se creează premisele pentru un preţ de achiziţie competitiv. Dintre toate proiectele lansate/ce vor fi lansate în spaţiul public, trebuie cuantificate doar investiţiile în capacităţi suplimentare de producţie asumate efectiv, pentru care banii există, nu şi cele promise în cel puţin ultimele două campanii electorale şi neîncepute nici în prezent; proiectele megalomanice; campionii energetici, ideile năstruşnice precum naţionalizarea (în sensul că statul răscumpără de la investitori companiile privatizate, este clar că nu dispune de bani, know how şi management competitiv).
Investiţiile în reţele inteligente şi sisteme de stocare de energie sunt cruciale.
Toate programele politice şi documentele strategice naţionale relevante trebuie să includă un capitol dedicat infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei, cu acţiuni specifice pentru asigurarea finanţării investiţiilor necesare. Orice promisiune de conectare gratuită la reţea şi de dezvoltare a reţelelor de distribuţie fără investitori privaţi trebuie excluse. Ce este gratuit pentru unii este plătit de toţi ceilalţi consumatori prin tarife, conform reglementărilor în vigoare. Cu valoare de exemplu, un consumator vulnerabil din Bucureşti, va achita prin tariful de distribuţie inclus în factura sa racordarea gratuită a unui agent economic care primeşte de fapt o facilitate mascată.
Pe termen mediu, avem de investit cel puţin de trei ori mai mult, în fiecare an, faţă de nivelul actual de investiţii iar în anul electoral 2024 se va decide cadrul investiţional pentru dezvoltarea reţelelor până în anul 2030. Este o decizie critică şi va face diferenţa între România anilor 2030 cu o piaţă de energie competitivă sau România anilor 2030 - ţara proiectelor promovate doar la nivel de discurs politic.
Nu vom avea tranziţie energetică în beneficiul consumatorilor fără un plan de acţiuni pentru a atrage şi a asigura succesul implementării noilor tehnologii în România. Sunt bani europeni, dar nu suficienţi. Buna implementare a fondurilor nerambursabile şi atragerea de fonduri suplimentare pot fi asigurate de companiile din sectorul de distribuţie, dar diferenţa dintre cele două Românii ale anului 2030 depinde exclusiv de calitatea deciziilor din anul 2024.
Cooperarea între ţările europene pentru partajarea resurselor energetice şi a infrastructurii.
Este dovedit ca interconectarea poate oferi mai multă flexibilitate pentru a răspunde la fluctuaţiile cererii şi ofertei, contribuind la stabilitatea preţurilor. Orice propunere politică de izolare a pieţei energetice locale va reduce, de fapt, opţiunile de achiziţie la preţuri competitive şi reprezintă un risc la adresa securităţii în alimentare a consumatorilor. Mai mult, interconectarea pieţei locale este foarte importantă pentru dezvoltarea optimă a sectorului energetic, iar orice decizie finală de investiţii în noi capacităţi de producţie va presupune accesul la o piaţă mai mare.
Programele de sprijin social sunt direcţionate pentru categoriile vulnerabile.
Preţul energiei este volatil iar cine ne arată cât va fi energia la anul sau ne promite energia la un preţ stabilit prin program politic trebuie să menţioneze consumatorilor că vor face parte dintr-un program experimental.
În fapt, nu se poate subvenţiona preţul final pentru toţi şi pe termen nelimitat. Categoriile vulnerabile se confruntă cu probleme complexe, sprijinul trebuie adaptat nevoilor. Nu sunt motive obiective care să împiedice statul român să identifice numărul real de gospodării care au nevoie de sprijin direct. Pentru industrie, soluţia potrivită sunt schemele de ajutor de stat adaptate nevoilor obiective.
Peisajul energetic este complex, iar stabilitatea politicilor este cel mai important element pentru încurajarea investiţiilor pe termen mediu şi lung. Consumatorii casnici şi companiile au aşteptări legitime care nu pot fi înşelate la nesfârşit. Industria energetică, de una singură, nu poate să onoreze aşteptările consumatorilor în lipsa unei abordări realiste a problemelor din energie. Acestea se bazează pe factorii economici, schimbările de tehnologie, condiţiile pieţei etc. Soluţiile populiste în domeniul energetic presupun promisiuni exagerate (gratis, ieftin) şi vin cu soluţii simpliste (peste noapte) care se dovedesc nocive la foarte scurt timp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
