Info

Proiectul de lege care va costa PIB-ul României miliarde de euro va fi discutat astăzi în guvern

Opinia specialistului

Proiectul de lege care va costa PIB-ul României miliarde de euro va fi discutat astăzi în guvern

Mircea Cosea este profesor universitar, doctor in stiinte Economice. Intre 1973-1980 a fost expert pe probleme de prognoza economica si macroeconomie la Comisia Economica ONU pentru Europa de la Geneva. In calitatea pe care a detinut-o, de prim vice prim ministru, presedinte al Consiliului pentru Reformã si Strategie Economicã (1993-1996), a avut un rol hotãrator in punerea bazelor economiei de piatã in Romania prin crearea pietei de capital. A reprezentat Romania in negocierile cu Banca Mondialã si Fondul Monetar International; a fost observator si deputat in Parlamentul European. Fost deputat in Parlamentul Romaniei, membru al Comisiei pentru Muncã si Protectie Socialã; a fost presedinte al Institutului National de Administratie . A publicat manuale de economie, volume de scrieri si studii economice, precum si numeroase articole in publicatii romanesti si strãine. Este presedintele Fundatiei pentru Studii de Prognozã si Strategie Economicã si presedinte de onoare al Asociatiei pentru Democratie, Educatie si Reconstructie.

Autor: Publicitate

15.04.2021, 12:40 1145

   Nu există program electoral sau de guvernare, declaraţie politică sau intervenţie publică a decidenţilor noştri politici în care să nu apară ideea necesităţii urgente pentr economia românească de a trece la faza patru a revoluţiei industriale, adică la ceea ce în mod curent numim digitalizare.

  Digitalizarea este considerată nu doar o cale efcientă de a restructura sectorul administrativ-birocratic, dar şi o cale de ridicare a gradului de competitivitate a exporturilor pe piaţa internaţională. Recent, această idee este deseori reiterată în contextul elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în care programele referitoare la introducerea digitalizării ar ocupa un loc important.

  Un prim pas în această direcţie trebuie însă făcut prin existenţa unui cadru legal apt de a favoriza şi reglementa acest proces vital progresului şi modernizării economiei.

  Momentul este realizat prin apariţia Proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G (”Proiect de Lege 5G”) iniţiat de către fostul Minister al Transporturilor, Infrastructurii şi Cominicaţiilor. Proiectul de lege a fost supus unei noi serii de avizări din partea autorităţilor publice din domeniu.

 Mărturisec că am urmărit cu mare atenţie parcursul acestui proiect de lege deoarece încă de la început existau unele semne de întrebare privind nu doar realismul şi corectitudinea sa, ci şi asupra modului în care se urmărea satisfacerea interesului naţional, propriu României, indiferent de presiunile exercitate din exterior ca urmare a desfăşurării unui adevărat război comercial de către fosta Administraţie Trump cu China.

  Se pare că întrebările pe care mi le-am pus erau justificate deoarece, chiar dacă avizele formale au fost emise, numeroase autorităţi, cum ar fi Ministerul Justiţiei, Consiliul Concurenţei, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ au făcut observaţii critice cu privire la aspecte esenţiale care par să fi fost complet ignorate de iniţiatorii Proiectului de Lege 5G.

Aceste autorităţi au arătat că Proiectul de Lege 5G nu a luat în considerare prevederile Setului Comun de Instrumente 5G al UE. Această observaţie se referă la două aspecte extrem de importante: lipsa unor criterii tehnice şi obiective şi lipsa unei clasificări adecvate a componentelor reţelei în active critice şi non-critice.

Mai mult decât atât, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, cât şi producătorii de echipamente au subliniat importanţa, în ceea ce  priveşte Proiectul de Lege 5G, a respectării Setului Comun de Instrumente 5G al UE privind realizarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare de natură tehnică.

Aşa după cum au sesizat şi alte puncte de vedere din mass media  (vezi : Alina Popescu Founding Partner MPR şi Cristina Creţu Senior Privacy and Technology Consultant MPR) este evident că  există un consens între, pe de o parte, actorii relevanţi din mediul privat şi, pe de altă parte, autorităţile publice relevante, cu privire la necesitatea modificării Proiectului de Lege 5G în vederea includerii unor criterii de evaluare obiective şi tehnice, în conformitate cu abordarea susţinută de Uniunea Europeană prin intermediul Setului Comun de instrumente 5G al UE.

  Existenţa consensului citat mai sus nu poate fi ignorată de către iniţiatorii proiectului, fiind necesare revizuiri, actualizări şi mai ales corecţii ale unor erori ce nu pot fi  acceptate în contextul  reglementărilor pe care România trebuie să le respecte ca stat membru al Uniunii Europene.

 Cu toate acestea, prin redepunerea spre avizare a unui text identic cu proiectul iniţial, fostul MTIC a ignorat cu desăvârşire nu doar comentariile şi propunerile primite în cadrul procesului de consultare publică, ci şi avizul emis anterior de Ministerul Justiţiei prin scrisoarea 2/88892/2020 din 15 octombrie 2020,  observaţiile prezentate de Consiliul Concurenţei prin adresele din 27 august 2020 şi 20 octombrie 2020 şi  observaţiile prezentate de Consiliul Economic şi Social la data de 22 octombrie 2020.

Aceste observaţii au fost reiterate în cele mai recente avize emise de către aceste autorităţi. Mai mult, la rândul său, Consiliul Legislativ (care, într-o primă fază, nu a furnizat comentarii pe fondul Proiectului de Lege 5G) a subliniat în ultimul său aviz necesitatea de a respecta Setul Comun de Instrumente 5G al UE şi a criticat Proiectul de Lege 5G pentru lipsa unor criterii obiective, necesare şi proporţionale, subliniind, în mod expres, faptul că este în acord cu opiniile exprimate de Consiliul Concurenţei sub acest aspect.

  În contextul acestor critici bine fundamentate aduse actualei forme a Proiectului de Lege 5G atât de către actorii din mediul public, cât şi din mediul privat, ne putem aştepta în mod rezonabil ca, atunci când se va discuta adoptarea Proiectului de Lege 5G în vederea trimiterii acestuia către Parlament, Guvernul să acorde atenţia cuvenită îngrijorărilor majore exprimate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Concurenţei, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ, precum şi celor exprimate de diverşi actori interesaţi în cadrul consultărilor publice.

De asemenea, este rezonabil de presupus că Guvernul va acorda atenţia cuvenită atât concluziilor Consiliului European, care a îndemnat statele membre să valorifice la maximum Setul Comun de Instrumente 5G al UE  (şi, în special, să aplice restricţii numai pentru activele-cheie definite ca fiind critice şi sensibile în cadrul evaluărilor coordonate ale riscurilor la nivelul Uniunii Europene), precum şi setului comun de instrumente al Uniunii Europene privind cele mai bune practici pentru stimularea conectivităţii („Setul de Instrumente privind Conectivitatea”).

  Este oarecum de înţeles că la nivelul guvernului atenţia este predominant axată pe problemele crizei sanitare, dar trebuie luat cu urgenţă şi responsabilitate în vedere şi aspectul general al dezvoltării economice-strategice a României.

  Digitalizarea reprezintă pentru România calea cea mai sigură de ascendenţă în ratingul european şi de modernizare a întregii sale structuri economice.

  Nu este permis ca prin superficialitate, iresponsabilitate şi lipsă de competenţă profesională începutul procesului de digitalizare a României să fie transformat într-un eşec prin inconsistenţa şi greşelile, unanim semnalate, cuprinse în legea esenţială a începerii şi desfăşurării procesului de digitalizare.

 
 

  

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO