Presa nu reprezinta domeniul tocmai oportun investitiilor in momentul de fata. Circulatia, chiar si pe pietele cele mai dezvoltate, este in scadere pe termen lung, conform parerilor specialistilor, deoarece din ce in ce mai multi cititori prefera accesarea Internetului pentru a citi articolele unui anumit ziar, fara a trebui sa plateasca pentru acest serviciu, scrie Financial Times.
Site-urile lansate de ziare sunt mult mai atractive decat titlurile disponibile numai in schimbul unei sume de bani. Spre dezamagirea editorilor de presa si a agentiilor de publicitate cu care acestia colaboreaza, tinerii din zilele noastre nu au mostenit placerea lecturii de la parintii lor.
Si pe piata britanica, una dintre cele mai competitive din domeniul jurnalistic, majoritatea grupurilor de presa s-au angajat sa investeasca aproximativ un miliard de lire sterline (1,5 miliarde de euro) in scopul dezvoltarii presei scrise.
O investitie de o asemenea amploare nu s-a mai vazut din momentul trecerii ziarelor la editare color, din jurul anilor 1980.
Rupert Murdoch, care si-a petrecut aproape un an din cariera sa pentru a explica importanta si necesitatea investitiei in scopul difuzarii de presa prin intermediul Internetului, a facut recent una dintre cele mai importante investitii in promovarea unor noi titluri din cadrul trustului pe care il conduce, News International, din Marea Britanie. Acesta din urma cuprinde un numar foarte mare de publicatii, de la tabloidul Sun la ziarul in format obisnuit Sunday Times.
Alte trusturi, la fel de importante ca si imperiul Murdoch, precum Daily Mail General Trust, Express Newspapers sau Trinity Mirror, au facut, la randul lor investitii pentru a-si spori vanzarile, insa cu mult mai mici decat cele 600 de milioane de lire sterline (890 de milioane de euro) pe care Murdoch a indraznit sa le ofere.
Cu toate acestea, cecul pe care Carolyn McCall l-a semnat pentru acoperirea cheltuielilor specifice transformarii ziarului The Guardian in format berlinez reprezinta cea mai disputata investitie din domeniul presei scrise.
Directorul executiv al cotidianului grupului Guardian Newspapers Limited a pus la bataie 80 de milioane de lire sterline (118,6 de milioane de euro) pentru inlocuirea vechii tehnologii de tiparire in tipografiile din estul Londrei si Manchester.
Insa, nu suma de bani investita de McCall a starnit atata valva, cu toate ca ea reprezinta cea mai mare investitie aprobata vreodata de proprietarul grupului, trustul non-profit Scott Trust, si nici perioada scurta de timp de numai 12 luni de zile in care s-a realizat aceasta schimbare.
Principala problema disputata a fost decizia de a inlocui vechile pagini mari ale ziarului in varsta de 184 de ani cu un format familiar cititorilor Europei Continentale, insa strain devoratorilor de presa scrisa din Marea Britanie.
La prima aparitie pe piata a ziarului in noul sau format specialistii in constructia machetelor si criticii media s-au oprit asupra noii marimi a paginilor, a formei si pozitionarii siglei si a coloritului ziarului.
Directorii trusturilor de presa, pe de alta parte, au fost mai putin interesati de modificarile "cosmetice". Ei au afisat un interes deosebit in modul in care noua forma a cotidianului va reusi sa imbunatateasca situatia financiara a grupului si daca transformarea The Guardian va deveni un exemplu pentru alte trusturi de presa din intreaga lume. Schimbarea de format a fost motivata, in cazul cotidianului britanic, de cele mai recente rezultate financiare ale grupului media ce il detine. Conform informatiilor puse la dispozitie de Biroul de Audit al Circulatiei Presei, ziarul s-a vandut in numai 342.000 de exemplare, in luna august, cu 6,3% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
In mare parte, declinul respectiv si, implicit, decizia de transformare a formatului s-au datorat abandonarii formatului normal de catre ziarele britanice concurente, The Independent si The Times, si trecerii acestora la format tabloid. Schimbarea le-a adus celor doua cotidiane o crestere a circulatiei in defavoarea altor titluri.
Carolyn McCall spune ca formatul tabloid a iesit din discutie din motive editoriale si comerciale. O prima pagina de marime mai mica ii obliga sa se limiteze la prezentarea unui singur articol. "Vrem totusi sa continuam sa reflectam complexitatea lumii in care traim incepand chiar cu prima pagina", explica directorul executiv al Guardian.
De asemenea, cumparatorii de spatii publicitare adusesera la cunostinta conducerii ziarului ca nu vor plati acelasi pret ca si in cazul unui ziar cu format obisnuit, pentru a-si face reclama intr-un tabloid. De altfel, studiile Asociatiei Internationale de Marketing a Ziarelor (International Newspapers Marketing Association) si ale McKinsey arata ca publicatiile care au decis transformarea in format tabloid au resimtit, dupa aceasta schimbare, o crestere a circulatiei, insa si o scadere a veniturilor obtinute din publicitate.
Asa ca directorul executiv al Guardian s-a straduit sa nu cauzeze firmelor interesate de cumpararea de spatii publitare nici o neplacere de acest gen. Pe parcursul anului trecut, ea si cu directorul editorial al ziarului, Alan Rusbridger, s-au intalnit in numeroase ocazii cu directorii de creatie, strategi si grupuri de difuzare a presei. Iar in ultimele doua luni, au stat fata in fata cu 600 de clienti, interesati de achizitia de spatii publicitare.
Carolyn McCall spune ca singurul lucru indraznet pe care l-a facut a fost decizia de a transforma ziarul in format berlinez tocmai acum. Insa ea a fost nevoita sa ia aceasta decizie datorita situatiei precare in care se gaseste presa scrisa din intreaga lume. O schimbare era necesara. Ea spune ca stia faptul ca tehnologia utilizata de tipografia cu care colaboreaza The Guardian, Express Newspapers'' West Ferry, era foarte veche si trebuia inlocuita, insa contractul incheiat cu aceasta expira abia in 2007. Din aceste considerente, conducerea trustului de presa a decis sa investeasca personal in inlocuirea vechilor tehnologii ale tipografiei.
Carolyn McCall atribuie luarea acestei decizii trendului resimtit de intreaga industrie media, acela al unei prezentari cat mai colorate a ziarelor. Culoarea imbunatateste look-ul unei publicatii si da posibilitatea fixarii unui pret mai ridicat pentru vanzarea de spatii publicitare.
Insa nota respectiva de culoare nu a fost singura schimbare de care avea nevoie cotidianul britanic. Au fost create 12.000 de puncte de vanzare publicatiei, insa au fost angajati si unii agenti locali care sa distribuie personal ziarul, in scopul familiarizarii populatiei cu noul format. Ziarul se asteapta ca toate aceste schimbari sa ii aduca o crestere cu 40.000-50.000 de exemplare a circulatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
