Acum 20-30 de ani, ElenaCeauşescu împărţea fabricile, ce să producă şi unde: fostul Sicomedse ocupa de injectabile şi perfuzabile, despre Antibiotice e clar,iar Terapia medicamente solide orale din zona cardiovascular,Biofarm se ocupa de brandurilecunoscute.
" Am ajuns în 2011,iar configuraţia producătorilor de medicamente din România s-aschimbat. Ce amintea mai sus Dragoş Damian, şeful Terapia-Ranbaxy,a fost dat uitării, cât timp multinaţionalele au achiziţionatvechile fabrici româneşti, le-au modernizat şi, fireşte, audiversificat portofoliul de medicamenteproduse.
Branduri precum Ciocolaxsau Rinofug au dispărut complet, în timp ce altele continuă sărămână în mintea pacienţilor, cu succes pentru producătoriiautohtoni. "În trusa de prim ajutor a sovieticilor era bătrânafolie de plastic de Faringosept. A rămas tradiţia şi de aceea ceamai mare parte a exportului companiei, circa 13 milioane de eurodin totalul de 15, au plecat în 2010 înspre Rusia şi Ucraina",susţine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a grupuluiDaiichi-Sankyo.
Producătorii demedicamente generice sunt în majoritatea lor companiiinternaţionale cu importante facilităţi de producţie în România. Înţările Uniunii Europene, în special în cele ale Europei Centrale şide Est care se confruntă cu acelaşi tip de probleme financiare,producătorii de generice sunt parteneri strategici ai sistemelorpublice de sănătate şi ai economiei naţionale. Schimbarea cadruluide reglementare din 2010 pune bazele unui parteneriat întreautorităţi şi mediul de afaceri specific, pentru prima dată şi înRomânia, după ce mecanismul de compensare avantajează medicamentelegenerice pentru economisirea de bani la bugetul destat.
"Până în 2012 se aşteaptăintrarea în uz a încă cel puţin 15 molecule generice, la preţuriaccesibile, ce vizează cele mai importante arii terapeutice dinsfera aparatului cardio-vascular, a sistemului nervos central, abolilor reumatice, ale tractului digestiv, precum şi a cancerului",spune Dragoş Damian, care este şi preşedintele AsociaţieiProducătorilor de Medicamente Generice dinRomânia.
El estimează că în 2011valoarea cumulată a economiilor realizate la bugetul alocatcheltuielilor cu medicamente va totaliza un miliard de lei.Investiţiile producătorilor români de generice, cifrate până acumla peste două miliarde de euro, vor continua şi în 2011.Introducerea în fabricaţie a moleculelor originale a căror perioadăde protecţie sub patent a expirat, dezvoltarea facilităţilor deproducţie autohtone sau investiţiile în forţa de muncă suntchestiuni ce se vor afla în continuare pe agenda companiilorfarmaceutice locale.
În total, investiţii carevor cumula cel puţin 50 milioane de lei la nivelul membrilor APMGR,care înglobează companii precum Actavis, Antibiotice, Biofarm,Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy şi Zentiva, cu ocifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de lei în 2009. Cele optcompanii creează peste 7.500 de locuri de muncă. Dacă în 2009 lanivelul asociaţiei au fost disponibilizaţi aproximativ 500 deangajaţi şi s-au înregistrat peste o mie de ore de şomaj tehnic, în2011 se anticipează că la nivelul APMGR se vor înfiinţa cel puţin250 noi locuri de muncă, iar numărul angajaţilor din industriileconexe se va majora cu un factor de multiplicare de optori.
Dragoş Damian, CEO alTerapia-Ranbaxy, cel mai mare producător de generice din Româniadupă cifra de afaceri, cu fabrică de medicamente la Cluj-Napoca,apreciază că valoarea exporturilor se ridică pentru anul 2010 la100-150 de milioane de euro.
"Fără discuţie, a fostşansa producătorilor români de a fi integraţi în multinaţionale.Dacă ne uităm la producători cum sunt Antibiotice, deţinut înmajoritate de stat, şi Labormed, al cărui proprietar e un fond deinvestiţii, toate aceste companii încearcă să se extindă pe pieţeexterne", spune Damian. Cu alte cuvinte, în ziua de azi ideea de avinde doar în piaţa ta nu mai există. "Automat te plafonezi şirişti să te stingi." Însă cât timp România are un preţ minimeuropean pentru medicamentele vândute, o parte mult mai consistentăo reprezintă reexporturi sau exporturi paralele. Practic,medicamentul ajunge în România la cel mai mic preţ de pe continent,de unde pleacă în altă ţară ca să se vândă pe mai mulţi bani. "Astaconfirmă ceea ce spun alte asociaţii ale producătorilor, cum că seexportă în draci din România către ţări care îşi permit săplătească mai mult pe aceste medicamente", completeazăDamian.
Situaţia a ajuns atât detristă încât se reexportă chiar şi generice, toate astea pentru căMinisterul Sănătăţii a insistat ca doctoriile să se comercializezeîn România la cele mai mici preţuri din Europa, ba, mai mult, săplafoneze preţul genericului la preţul inovatorului, adică 65%,chiar dacă preţul inovatorului era deja scăzut. Există într-adevăro creştere a exporturilor, ceea ce înseamnă că se echilibreazăbalanţa, dar de menţionat e faptul că banii pentru exporturi seîncasează între trei şi treizeci de zile. Aşa se face că mulţiproducători nici n-o să mai fie interesaţi să vândă în România şiasta strict din punctul de vedere alîncasării.
Damian îl numeşte"paradox": producătorii români vând din ce în ce mai mult la exportşi din ce în ce mai puţin în România, unde banii pe medicamente sedecontează după mai bine de nouă luni. În schimb, vin din ce în cemai multe produse din import, care, culmea, deşi sunt mai scumpe,se vând foarte bine în România. E firesc să ne întrebăm atunci pecine scoate din criză consumul de medicamente dinRomânia.
Cât timp banii de lastatul român vin după nouă luni, exportul de medicamente a devenitmijlocul prin care producătorii îşi îmbunătăţesc fluxul denumerar.
Totuşi, nevoia demedicamente din ţară este mare şi de aceea nicio multinaţională nuva pleca prea curând din România. Evident, în topul oraşelor undese produc medicamente se află Capitala. Fabrica Labormed este primainvestiţie de tip greenfield din industria de profil din România,în valoare de 19 milioane de euro în 2007.
La momentul preluăriiLabormed de către fondul de investiţii Advent International,unitatea de producţie era deja funcţională. Suprafaţa construităeste de aproximativ 10.000 mp, din care o treime este ocupată dezona de producţie şi depozitare. La fabrica Labormed lucrează 230de angajaţi în operaţional, iar capacitatea de producţie afabricii, pe trei schimburi, este de 60.000.000 unităţi comercialepe an. Portofoliul Labormed totalizează 216 de produse, dintre care162 pentru piaţa internă, restul de 25% adresându-se pieţeiexterne. Cel mai de succes produs al companiei pe piaţa externăeste Prostacare plus, pe aria de urologice dinPolonia.
"România poate avea unpotenţial mare în atragerea investiţiilor de orice natură înmomentul în care îşi va îmbunătăţi politica de stimulente pentruatragerea investiţiilor", declară Stephen Stead, CEO al Labormed.În sfera producţiei de medicamente este necesar să-şi eficientizezebirocraţia locală în ce priveşte reglementările industrieifarmaceutice. Stead spune că "liniile directoare şi recomandăriletrebuie folosite ca atare şi nu ca norme, cât timp există legi carerestricţionează activitatea companiilor în loc să le ofere sprijinşi coordonare ca să devină mai competitive pe plan european şiregional".
Tot în Bucureştifuncţionează şi singurul spaţiu de producţie al liderului pieţei,grupul sanofi-aventis Zentiva. Capacitatea anuală de producţie estede peste o sută milioane de unităţi, adică mai bine de douămiliarde de tablete. Una din opt cutii de medicamente distribuităla nivel naţional este produsă în fabrica grupului din România. Deasemenea, aproximativ 70% din volumul total de medicamentesanofi-aventis comercializat pe piaţa autohtonă este fabricat înfacilitatea de producţie din Bucureşti.
Oficialii Zentiva declarăcă în ultimii ani s-au investit constant în unitatea de producţiepeste zece milioane de euro, iar pe viitor planul de investiţii vafi menţinut la un nivel constant. n prezent, produsele Zentivafabricate în România sunt comercializate doar pe piaţa autohtonă şiîn volume foarte mici în Republica Moldova. Zentiva are în derularetransferul producţiei unui număr important de produse destinateunor pieţe externe precum Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie,Portugalia.
"România are câteva puncteforte care ar putea încuraja investiţiile în sfera producţiei demedicamente: tradiţie în industria producţiei farmaceutice, forţăde muncă pregătită şi specializată în domeniu şi potenţial decreştere a consumului intern", spune Dan Ivan, country headsanofi-aventis România şi preşedinte al Consiliului deAdministraţie Zentiva. De amintit, media consumului total demedicamente pe meleagurile autohtone (circa 100 euro/an per capita)este sub jumătatea mediei regionale (circa 250 euro/an per capita),consumul cetăţenilor din Carpaţi fiind unul dintre cele mai redusedin Europa.
Tocmai pe asta se bazeazăproducătorii când vorbesc de potenţialul de creştere a pieţei învolum, dar şi în valoare. În plus, România se află în grupul celor17 pieţe emergente care, conform previziunilor IMS Health, vorcreşte vânzările de medicamente cu 90 de miliarde de dolari înperioada 2009-2013, contribuind cu 48% la creşterea anuală globalăa industriei farmaceutice în 2013.
Cu toate acestea, nutrebuie să uităm că încurajarea investiţiilor pe piaţa autohtonăeste puternic influenţată de sistemul legislativ şi economic, careîn prezent reprezintă punctul slab al României. "Fără un mediueconomic stabil şi un cadru legislativ care să stimulezeinvestiţiile în producţia locală de medicamente, România nu vaputea deveni suficient de atractivă pentru investitori", spune DanIvan. Iar acest aspect ar trebui rezolvat, deoarece oriceinvestiţie presupune generarea de noi locuri de muncă, atât peverticală cât şi pe orizontală, dar şi de contribuţii la bugetul destat prin intermediul taxelor şi impozitelorgenerate.
Achiziţia Zentiva de cătresanofi-aventis din martie 2009 a făcut parte din planul strategical grupului. Zentiva deţine unităţi de producţie şi în Slovacia,Cehia, Turcia, cu activităţi de cercetare şi dezvoltare active înCehia şi Turcia.
În Capitală operează şiActavis, unde în cadrul unităţii de producţie îşi desfăşoarăactivitatea peste 150 de specialişti. Volumul producţiei locale demedicamente oncologice în cadrul unităţii Sindan - Pharma, vorbimde circa două milioane de unităţi pe an. Doctoriile merg cătrepiaţa internă în proporţie de 40%. În ce priveşte topul produselorActavis cel mai bine vândute pe pieţele externe au fostGemcitabina, Irinotecan si Fludarabina.
Bogdan Oghina, directorulgeneral al fabricii Sindan Pharma, consideră că ţara noastră are unpotenţial ridicat de atragere a investiţiilor străine în zonaproducţiei de medicamente. Tocmai de aceea, în primăvara anului2006, Sindan Pharma a fost achiziţionată de grupul Actavis,împreună cu divizia comercială Sindan, devenind astfel parte agrupului aflat în topul celor mai mari producători şi distribuitorimondiali de medicamente generice. În provincie, capetele de afişsunt istoricul Antibiotice Iaşi, Terapia Cluj-Napoca, dar şi Sandozşi Gedeon-Richter în Târgu-Mureş şi Europharm-GSK laBraşov.
Fabrica GSK producemedicamente atât pentru piaţa internă, cât şi pentru alte pieţe dinlume. În prezent, exportă medicamente în peste 50 de ţări dinîntreaga lume. Pentru 2010, nivelul exporturilor este estimat săatingă circa 43% din producţia totală, ceea ce înseamnă un total deaproximativ 18,5 milioane de cutii. Fabrica GSK din Braşov aînceput exporturile în 2008, iar volumul acestora a crescut cu 186%în 2009 comparativ cu 2008, iar pentru 2010 faţă de 2009 estimeazăo creştere de 330%. Unitatea a ajuns la acest nivel al exporturilordatorită investiţiilor în fabrică din ultimii 12 ani.GlaxoSmithKline a preluat fabrica Europharm în anul 1998, iarnivelul investiţiilor este de circa 100 de milioane de dolari,spune Ciprian Marcu, Public Health and Corporate Affairs DirectorGSK România.
O concentrare de fabriciexistă şi la Târgu-Mureş unde Sandoz şi Gedeon Richter şi-austabilit unităţile de producţie. Din 1998, Gedeon Richter s-alansat şi ca producător de medicamente în România prin preluareafabricii Armedica S.A., care din anul 2003 a preluat numele deGedeon Richter România S.A. Compania are peste 550 de angajaţi,jumătate cu studii superioare. Peste 50% din portofoliul de produseal companiei Gedeon Richter din România e fabricat la Târgu-Mureş.Toate aceste medicamente sunt destinate pieţei interne, iar unprocent semnificativ ajunge şi pe ceaexternă.
"Printre cele care iaudrumul altor meleaguri se numără tamsulosina, simvastatina şihaloperidolul", explică Valeria Dan, director general al GedeonRichter România. Şi cei de la Sandoz exportă o mare parte dinproducţie către alte ţări. Membrii APMGR au echilibrat balanţacomercială externă, în 2010, cu 400 milioane de lei. Cât despre2011, exporturile legitime de medicamente, cumulate la nivelulasociaţiei, se estimează că se vor majora cu10%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
