Sorocam a realizat în 2010 circa 60% dinproiectul pentru care s-a angajat, urmând ca restul să fie realizatanul viitor.
"În 2011, lucrările pentru Renault voravea un aport de peste 1,5 mil. euro în cifra de afaceri aSorocam", a spus Ovidiu Oprea.
Centrul de la Titu a fost cons truitexclusiv cu ajutorul compa niilor româneşti de construcţii, astfelcă în afară de Sorocam, au participat şi constructori precumConarg, Co minco, Zeus, Apolodor sau Building Astrom, potrivitreprezen tanţilor Renault.
Compania Sorocam, înregistrată în România,are însă un acţionar majoritar francez, respectiv grupul Colas(74%). Un pachet minoritar (26%) se află încă în proprietateaCompaniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR),potrivit datelor de la Registrul Comerţului. "Dezvoltareaproiectului RTR Titu - Piste de încercări - a generat companieiSorocam un flux activ din punct de vedere financiar, care implicita contribuit la menţinerea sustenabilităţii acesteia pe piaţaromânească. În contextul economic actual, când mulţi in ves titoriprivaţi au stopat dezvoltarea, Renault a continuat pro iectul de laTitu, fapt care a permis multor antreprenori şi fur nizori să îşipăstreze activitatea şi implicit locurile de muncă", a afirmatOprea.
În 2009, Sorocam a avut o cifră de afaceride circa 13,8 milioane de euro, potrivit Registrului Comerţului. Pelângă Sorocam, francezii de la Colas sunt activi pe piaţaromânească prin Colas Drumuri, Ancorad Craiova şi SCCFIaşi.
Renault a inaugurat centrul de la Titu înseptembrie, până la acel moment francezii investind 166 de milioanede euro, urmând ca până în 2015, atunci când centrul va fifinalizat integral, să se ajungă la o investiţie totală de 450 demilioane de euro. În centrul care include 32 de kilometri de pistede încercare vor fi proiectate viitoarele modele Dacia şi Renault,acesta fiind cel de-al doilea centrul tehnologic al Renault camărime după cel de la Paris. Prin intermediul RTR Titu, România aintrat în clubul ţărilor în care nu numai se asamblează maşini, cise şi proiec tează. Centrul de testare include atât bancuri deprobe, clădiri de birouri, cât şi cei 32 km de piste de încercare,care includ un "inel" exterior pe care este testată viteza maximă aauto mo bilelor, dar şi circuite secundare de testare asuspensiilor în diferite condiţii. Pistele au fost realizatede Conarg, Building Astrom şi Sorocam.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
