Banca Naţionalăare pârghii pentru a interveni în eventualitatea în care filialelelocale ale băncilor elene se vor confrunta cu retrageri de fonduri,deşi acest scenariu este considerat puţin probabil, afirmă unoficial din sistemul bancar.
Băncile cu acţionariat elen aveau lasfârşitul anului trecut depozite cumulate reprezentând echivalentula 6 miliarde de euro, potrivit raportărilor făcute de grupuri laAtena. Episodul de tensiune apărut pe piaţa financiară locală înoctombrie 2008 a demonstrat că reacţiile cele mai puternice înastfel de cazuri vin de la clienţii cu depozite mari. Acestcomportament este foarte riscant deoarece plecarea câtorva clienţicu sume mari poate pune probleme unei bănci, mai ales dacă nu are osituaţie foarte confortabilă a lichidităţilor.
Riscul este temperat într-o anumită măsurăde procedurile unor bănci care le solicită clienţilor să anunţe înavans cu cel puţin 24 de ore intenţia de retragere a unor sume maimari.
Pe de altă parte, accesul la finanţare de pepiaţa interbancară al băncilor cu capital elen poate fi afectat deratingul slab al băncilor-mamă, care le include în categoriaplasamentelor speculative, cu risc ridicat.
BNR monitorizează însă strictsituaţia acestora, iar până acum nu a detectat rambursărianticipate ale liniilor de finanţare.
"Băncile elene funcţionează înregim de filială. Au propria bază de lichiditate şi solvabilitateacerută de BNR.Probleme ar fi dacă ar face transferuri de lichiditate înGrecia. Dar nu pot, pentru că BNR stă cu ochii pe ei", spun surselecitate.
Băncile greceşti primesclichidităţi de la Banca Centrală Europeană (BCE), care lerefinanţează obligaţiunile de stat deţinute, fiiind în vigoare oderogare care permite utilizarea acestor active în cadruloperaţiunilor repo indiferent de ratingul suveran atribuit deagenţiile internaţionale.
În mod obişnuit, BCE nu araccepta drept coletaral la operaţiunile de refinanţare obligaţiuniale unui stat cu rating sub pragul de "investmentgrade".
În acelaşi timp, grupurilefinanciare elene au plasate în obligaţiuni de stat emise de Greciacirca 90 mld. euro la un volum total al activelor de 490 mld.euro.
Pe plan european se discută tot mai intensdespre acordarea unui al doilea pachet de sprijin financiar pentruGrecia, de la FMI şi Comisia Europeană, care ar putea să urce la 60mld. euro.
Astfel, autorităţile europene încearcă săîmpingă o eventuală restructurare a datoriei publice a Greciei celpuţin până în 2013, când va intra în funcţiune Mecanismul Europeande Stabilizare. Potrivit reglementărilor agreate în 2010, după 2013şi investitorii în obligaţiuni ar trebui să suporte povaraajustării fiscale, inclusiv prin acceptarea unui"hair-cut".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
