Lista C2, cea în care sunt incluse medicamentele dinprogramele naţionale (cancer, boli autoimune, diabet etc.) grupeazăcirca două treimi din cheltuielile totale cu doctoriile plătite destat (circa 400 de milioane de euro), iar în volum doar 4% dintotalul produselor disponibile pe piaţă. Dacă decizia MS ar intraîn vigoare, producătorii ar urma să factureze un minus 15% cătredistribuitori, care apoi să se rostogolească însprefarmacii.
"Am fi obligaţisă vindem sub preţul minim european şi este posibil să nu maiprimim autorizaţie să comercializăm unele produse din parteasediilor centrale ale producătorilor. Există nişte reglementăriclare, iar în clipa în care se ajunge sub un anumit prag se retraganumite produse", spune Dan Zaharescu, preşedintele AsociaţieiRomâne a Producătorilor Internaţionali deMedicamente.
Preţurilepentru doctorii se calculează în momentul de faţă în România lanivelul celui mai mic preţ dintre statele Uniunii Europene pentrufiecare medicament în parte. De aceea, circa 15-20% dinmedicamentele din piaţa locală iau drumul altor ţări unde se vând,fireşte, la preţuri mai ridicate. ARPIM propune ca, în momentulcând se fac plăţile de către minister pentru medicamentele dinprogramele naţionale eliberate într-o anumită perioadă,producătorii să ramburseze 10% bani lichizi către autoritatea deresort.
"Doar aşa sepoate realiza creşterea numărului de pacienţi care sunt trataţi cumedicamentele respective. Dacă reduc compensarea la 85%, înseamnăcă nu am suficienţi bani şi plătesc doar 85%. Nicidecum nu tratezmai mulţi pacienţi. Dacă aduc mai mulţi bani în sistem, pot sămăresc numărul de beneficiari ai tratamentului, dând 10% din sumape care am primit-o la decontare."
Potrivitoficialilor ARPIM, soluţia substituţiei generice, cea a compensăriicelui mai ieftin medicament cu o anumită substanţă şi platadiferenţei pentru cele mai scumpe din buzunarul pacientului, poatefi luată în considerare pentru că şi această opţiune permitetratamentul unui număr mai mare de pacienţi: "Oricare din celedouă, mai puţin soluţia propusă deminister".
De cealaltăparte, Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor deMedicamente Generice din România (APMGR), spune că decontarea de85% pe care o propune ministerul nu diferă de returnarea a 10% înbani cash din partea producătorilor, iar faptul că aceasta araccentua exporturile paralele este "o minciună", pentru că preţulde listă este tot acelaşi, chiar dacă statul oferă mai puţini banipentru compensare.
"Ceea ceaccelerează exporturile paralele e faptul că avem în prezent celemai mici preţuri din Europa", spune şeful genericelor. După el,varianta propusă de Ministerul Sănătăţii este eronată pentru cătaie marjele la distribuitori şi farmacii, nu aduce economii petermen lung în sistem şi pune în dificultate medicamentelegenerice.
De fapt, dupăsubstituţia din celelalte liste de medicamente (A, B, C1 şi C3)economiile la buget au fost de circa 25 de milioane de euro, iarcalculele APMGR indică economii de alte 50 de milioane dacă s-araplica acelaşi mecanism şi pe lista medicamentelor pentru bolicronice (C2).
"Ce aţi alegeîntre economii de cel puţin 50 de milioane de euro la buget şi maimulţi beneficiari ai tratamenului şi insolvenţe la distribuitori şifarmacii şi dispariţia medicamentelor generice?", se întreabăretoric Damian.
Soluţia propusăde minister nu este viabilă pe termen lung pentru că, după cumspune şeful APMGR, chiar dacă s-ar elimina fraudele şi lobby-ul dinsănătate, nevoia de sănătate a populaţiei este în creştere. Cu altecuvinte, ne-am putea întâlni cu noi situaţii de reducere anivelului de compensare de fiecare dată când banii nu vor maiajunge.
Adrian Samson, directorul general al Sandoz, explică faptul căsubstituţia generică e un mod de a aduce pacientului produse de ocalitate similară, dar la preţuri mai mici. Mecanismul este dejaimplementat pentru celelalte liste, dar şi în alte ţări, şi şi-ademonstrat viabilitatea atât în ce priveşte eficienţa terapeutică,cât şi în partea de reducere a costurilor pentrustat.
Samson spune că propunereaministerului încearcă să reducă costurile în mod unitar pe totlanţul, luând şi din produsele scumpe, şi din cele ieftine, la felcum s-a procedat în vara anului trecut cu salariile din mediulbugetar. Iar distorsiunile nu vor întârzia să apară: "Genericelesunt deja împinse ca preţ foarte jos, iar reducând preţurile şi maimult vor dispărea pentru că nu vor mai fi profitabile pentruproducători".
O altă consecinţă va fi aceea cădistribuitorii şi farmaciile vor încerca să-şi majoreze marja deprofit prin vânzarea de produse mai scumpe, cu adaosuri comercialemai mari.
"În toată Europa, produselegenerice cresc în volum, în timp ce în România scad", explicăSamson.
Potrivit datelor furnizate deAPMGR, pe celelalte liste pe care s-a decis compensarea celui maiieftin medicament şi plata diferenţei de către pacient pentrudoctoriile mai scumpe, vânzările de generice au urcat, însă datfiind că două treimi din cheltuielile statului cu medicamente seaflă pe lista C2, vorbim per total de o scădere.
E foarte important ca, în cepriveşte produsele cele mai ieftine, care ar urma să fie referinţaîn mecanismul de compensare, să dispară "cele fantomă", pentru careproducţia s-a întrerupt. Totodată, genericii mai cer şi un intervalde 20% faţă de preţul cel mai mic pentru ca în situaţia stocurilorinsuficiente medicamentele apropiate ca preţ să poată fi cumpărategratuit.
"Este soluţia logică şiechilibrată", conchide şeful Sandoz.
Problema va putea fi rezolvatăcomplet numai prin alocarea unei ponderi mai mari din PIB pentru căîn ultimii ani s-a dovedit că la finele verii banii suntepuizaţi.
Săptămâna trecută Guvernul a deciscă va aloca 300 de milioane lei pentru sănătate, la rectificareabugetară, urmând să păstreze 150 de milioane lei pentru spitale înFondul de rezervă şi să suplimenteze creditele de angajament cupeste un miliard de lei pentru medicamente.
E foarte probabil ca situaţiadificilă din sănătate să se repete şi în 2012, dacă privim însprespusele preşedintelui Traian Băsescu, după întâlnirea cu delegaţiacomună a FMI, CE şi Băncii Mondiale: "Guvernul nu se poate gândi înmod serios la mărirea bugetului până când nu vor fi puse subcontrol cheltuielile din acest domeniu, deşi în prezent estesubfinanţat".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
