România totîntârzie să iasă pe pieţele internaţionale de capital unde ar puteabeneficia de nesperata scădere a cotaţiilor de primă de risc deţară din cauză că investitorii interesaţi în mod tradiţional detitlurile româneşti invocă incertitudinile accentuate până nu demult privind numele premierului, aşteptând clarificarea acesteiteme generatoare de turbulenţe politice, afirmă sursebancare.
"Paradoxal, s-au adunat mai multe elemente care în mod normal arfi justificat folosirea acestei ferestre de oportunitate care sepoate închide oricând: de la încheierea unui nou acord cu FMI şi UEpână la semnalele excepţionale privind exporturile şi ieşirea dinrecesiune, toate traduse în scăderea puternică a CDS-urilor(cotaţiile privind riscul de default). Mecanismul tehnic pentrufinanţarea externă este funcţional, sa tot spus că ne-ar prindebine o prezenţă sistematică pe piaţă, dar din păcate România nupoate să vândă această poveste care în sfârşit devine mai convingătoare din cauza discuţiei interminabile privind situaţia şefuluiguvernului", afirmă sursele citate.
CDS-urile au coborât în ultima vreme spre pragul de 200 depuncte de bază, la jumătate faţă de vara trecută şi mult subnivelul de peste 300 de puncte de la începutul lui 2011, fiindsemnificativ mai reduse decât în cazul Ungariei.
Francezii de la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci dinlume, apreciază că riscurile politice sunt ridicate şi nuanticipează coborârea CDS-urilor sub 200 de puncte de bază.Culmea este căfluxurile de capital revin, reflectându-se în aprecierea rapidă aleului. Cursul a coborât deja sub 4,10 lei/euro.
"Dacă trendurile recentepersistă, estimăm că leul are potenţial să se întărească dincolo demaximul ultimului an, la circa 4,05 lei/euro. Totuşi, atenţionăm căsituaţia politică rămâne foarte şubredă. În timp ce pe termen scurtCDS pe 5 ani este de natură să coboare, nu ne aşteptăm să ajungăsub 200 puncte de bază", scriu analiştii BNP.
În iulie România are un vârf deplată cu titluri în euro scadente de 2,4 mld. euro, iar înanticiparea acestui moment BNR a hotărât să elibereze circa 1,3mld. euro din rezervele minime în valută.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen, consideră că percepţia pieţe lor este foartefavorabilă.
"Pieţele pot fi imprevizibile.Este posibilă o îmbunătăţire a percepţiei, dar există şi riscuri,fiind posibil să fie şi mai rău."
În urmă cu circa două luni preşedintele TraianBăsescu a lansat tema eventualei înlocuiri a premierului Emil Boccu un independent/tehnocrat. Au avut loc numeroase discuţiipolitice, s-au făcut şi desfăcut liste de potenţiali candidaţi,inclusiv ZF propunând public o selecţie de candidaţi cu succes înmediul de business.
Într-un mod deja tipic pentrucomportamentul politic al preşedintelui, acesta a afirmat duminicăîntr-o conferinţă că îl susţine mai departe pe "partenerul" săuEmil Boc.
Ministerul Finanţelor a începutîncă din vara anului trecut să lucreze la un nou program definanţare de pe pieţele externe prin titluri emise pe termen mediuîntr-un cadru prestabilit, în funcţie de nevoi şi de oportunităţilede piaţă. A angajat două bănci care să se ocupe de intermediere -Societe Generale şi Erste Group, a pierdut luni de zile cu selecţiaavocaţilor, a anunţat de mai multe ori intervale vizate pentruprima emisiune, dar nimic nu s-a întâmplat, deşi nevoia definanţare este certă şi mai ales nevoia de optimizare a structuriide maturităţi a unei datorii publice care creşte în pasalert.
Nevoia unui astfel de program definanţare curentă şi chiar a unei structuri de management dedicatela nivelul Ministerului Finanţelor este pe deplin justificată dedinamica alertă a datoriei publice, inclusiv a celeiexterne.
Anul trecut datoria publică acrescut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-aîmprumutat masiv şi a ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. lei(46 mld. euro).
Practic, datoria publică acrescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, respectiv cu 1 mld. europe lună.FMI apreciază că datoria externă totală a României vaatinge anul acesta un vârf de 78,9% din PIB, marcând o creşteregalopantă faţă de nivelul de 51% de la sfârşitul lui 2008, însăreluarea creşterii economice va permite reducerea acesteia laniveluri gestionabile pe termen mediu. Datoria publică externă vaajunge la 27,8% din PIB.
Finanţele anticipează totuşi cădatoria publică nu va depăşi 40% din PIB până în 2013, încondiţiile în care se aşteaptă la o revenire a creşterii economice,o apreciere a monedei naţionale faţă de euro şi o extindere amaturităţii titlurilor de stat. În martie anul trecut România aemis eurobonduri de 1 mld. euro pe cinci ani la o dobândă fixă de5% pe an.
Societe Generale, care este şiunul dintre intermediarii programului de finanţare aprobat deguvern cu valoarea indicativă de 7 miliarde de euro pe trei ani,apreciază că necesarul de finanţare al României în acest an seridică la peste 85 miliarde de lei, pentru acoperirea deficituluifiscal ţintit, de 24 miliarde de lei, şi finanţarea serviciuluidatoriei, estimat la 61,8 miliarde de lei.
"Conform declaraţiilor oficiale,este de aşteptat ca Ministerul Finanţelor să emită titluri pepiaţa externă, în cadrul programului anunţat EMTN pe 3 ani, până lasfârşitul primului semestru, în funcţie de condiţiile de piaţă. Cutoate acestea, dacă luăm în considerare titlurile denominate îneuro în valoare de 2,4 mld. de euro, care ajung la scadenţă lasfârşitul lunii iulie, ne aşteptăm ca Ministerul Finanţelor săacceseze piaţa externă cel puţin o dată", consideră analiştii de laSocGen.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen Bank, atenţionează însă că "turbulenţe pe pieţe pot săapară oricând ca urmare a recrudescenţei crizei datoriilorsuverane.Vedemsituaţia din Portugalia, Grecia.Orice poate crea din nou tensiune".
Dobânda plătită de Spania pentru a obţinebani de pe pieţele financiare au crescut puternic, cu aproape unpunct procentual în numai o lună, din cauza deteriorării încrederiiinvestitorilor pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro,potrivit Reuters. Solicitarea Portugaliei pentru un "bailout" de laUE şi FMI şi speculaţiile tot mai intense privind restructurareadatoriilor Greciei au împins în sus costurile de credit alestatelor de la "periferia" zonei euro.
Cât am putea să atragem de pepieţele externe?
Dumitru consideră că România arputea atrage de pe pieţele externe chiar mai mult de 1 mld. euro."O sumă de peste 1 mld. euro face sens. Depinde cât de mult pesteacest nivel.Piaţa o să ne spună cât vrea să ne dea, depinde de câtapetit există, depinde foarte mult şi de scadenţă. Depinde de modulîn care o posibilă emisiune validează sau nu cerereainvestitorilor."
În ceea ce priveşte maturitateaviitoarei emisiuni de titluri, Dumitru consideră că ar fi depreferat o scadenţă de minimum 5 ani.
"Dacă ne uităm la structura datoriei, avemun profil nefavorabil al scadenţelor. Este clar că numai în pieţeleexterne putem să atragem sume mai mari pe termene mai mari. Pepiaţa locală perspectiva este incertă.Este greu ca Ministerul Finanţelor să seîmprumute pe 3-5 ani."
Un alt analist, care a doritsă-şi păstreze anonimatul, consideră că o posibilă explicaţiepentru amânarea ieşirii pe pieţele externe este faptul căMinisterul Finanţelor a avut încasări bugetare foarte bune, astfelcă nu este "forţat" să se finanţeze.
O altă posibilă explicaţie estepercepţia că o să fie din ce în ce mai bine, în condiţiile în caredatele macroeconomice din primul trimestru arată pesteaşteptări.
"Este foarte posibil să luăm 1mld. euro.Luămfără probleme această sumă. Este un moment foarte bun dediversificare."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
