Era 1993 când tânărul mureşean Daniel Lorincz s-ahotărât să plece din Ardealul natal şi să-şi încerce norocul înUngaria. A obţinut un contract temporar de muncă şi după ce s-aobişnuit cu noul stil de viaţă nu s-a mai întors. "Poate o dată pean, cât să-i văd pe ai mei", zâmbeşte Lorincz, în timp ce vorbeştepătimaş despre preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pe careUngaria tocmai a cedat-o vecinei nordice Polonia. Lorincz lucreazăde câţiva ani ca director de marketing al China Brand Trade Centerîn Budapesta.
Totul a început în urmă cu opt ani, când austrieciide la compania de construcţii Strabag au decis să dezvolte uncomplex comercial unde să-i găzduiască pe comercianţii veniţi dinOrientul Îndepărtat. Construcţia însăşi a fost o provocare: Lorinczvorbeşte de un adevărat feng-shui în complexul Asia Center -clădirea "fiu", clădirea "fiică", cea inaugurată recent, şi"tatăl", care va fi construită în anii următori. "Este interesantşi dificil să faci afaceri cu chinezii", reflectează managerul;deşi mulţi dintre ei locuiesc în Europa de ani buni, Lorinczpovesteşte că stilul lor nu s-a schimbat faţă de cutumele de acasă,negociază extrem de rar cu femeile şi au unele tabieturi peste carenu acceptă să treacă. "Am avut viaţă grea cu asigurarea meselor.Dacă nu mănâncă măcar de două ori pe zi mâncare chinezească, nusunt prea fericiţi." Când faci schimb de cărţi de vizită, e foarteimportant ca datele să fie scrise şi în alfabetul chinez, iarcartea de vizită să fie ţinută cu ambele mâini, atât de cel care ooferă, cât şi de primitor. Astfel de detalii pot face diferenţaîntre a semna sau nu un contract cu afaceriştii asiatici, "foarteagresivi când vine vorba de profit şi ghidaţi după regula <nuvând niciodată ceva în pierdere>".
Anual, 8,7 miliarde de euro se plimbă între Ungariaşi China, în timp ce pe filiera româno-chineză circulă doar treimiliarde. Statul ungar a devenit un canal important pentru accesulChinei în Europa, iar vizita premierului Wen Jiabao la Budapesta,de la finele lunii iunie, a venit să confirme asta cu acte.Compania de tehnologie Huawei a semnat o înţelegere cu MinisterulDezvoltării pentru construirea centrului european de aprovizionare,o investiţie care va crea 3.000 de noi locuri de muncă şi exporturide 1,2 miliarde de dolari, fiind al doilea centru de acest fel alHuawei din lume. Apoi, Banca Chineză şi compania de chimicaleBorsodChem, deţiuntă de investitori asiatici, au semnat un acord de1,1 miliarde de euro pentru a transforma unitatea în al treilea celmai mare producător de izocianaţi (materie primă din industriachimică) din lume. Grupul HNA, al patrulea consorţiu aeronauticchinez, a semnat un acord cu Asociaţia Ungară a Capitalului, presade la Budapesta speculând un interes pentru compania naţionalămaghiară Malev şi pentru construirea unei căi ferate întreaeroportul internaţional Ferihegy şi centrulmetropolei.
Cât despre deschiderea China Brand Trade Center, undelucrează Daniel Lorincz, scopul e să uşureze accesul în EuropaCentrală şi de Est pentru societăţi chinezeşti furnizoare de pieseauto, materiale de construcţii, electronice şi produse din surseregenerabile de energie.
Dragoni roşii, gaze şicafea
La Bucureşti, în loc de China Brand Trade Centerlocal funcţionează complexul comercial Dragonul Roşu, dezvoltat lacâţiva kilometri în estul Bucureştiului de grupul de firme Niro. Peo suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi funcţionează peste 5.000 demagazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi debirouri.
Vasile Gabriel Niţă, directorul general al NiroInvestment Group, a ajuns în companie la finele anului 2009, după30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şefde poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fostde secretar de stat, şef al departamentului Schengen. "Aici avempreponderent marfă din China, însă o treime dintre comercianţi suntromâni", spune Niţă. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ,ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazinesunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oamenitrec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi."Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câtezeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc dinactivităţile comerciale", explică Niţă, adăugând că afacereasusţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comerţ cudestinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turciagrupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în cepriveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Dacăîn 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de mărfuri şicomercianţi, operatorii chinezi din complex au scăzut la 30% înultimii ani, iar ponderea mărfurilor la60-70%.
Anul trecut, mărfuri de 2,5 miliarde de euro au ajunsîn România din China, din care mai bine de jumătate reprezintăaparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături detextile şi articole de metal. Comparativ cu importurile,exporturile româneşti se ridică doar la circa 300 de milioane deeuro şi reprezintă în mare parte lemn şi componente de echipamenteelectrice şi electronice. Trecând mai departe, grupulBrazilia-Rusia-India-China înseamnă doar 11,6% din importurileRomâniei şi 3,63% din exporturi, întrucât grosul comerţului nostruexterior trece prin zona euro. Anul trecut, relaţiile comercialeRomânia-BRIC au însemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care Chinaşi Rusia grupează fiecare câte 42%, India 10% şi Brazilia5%.
Rusia contează mai mult decât China în ce priveştevaloarea exporturilor româneşti: doar anul trecut au luat caleaRusiei mărfuri de peste 800 de milioane de euro, în mare partecomponente şi autoturisme Dacia. Importurile din Rusia, în schimb,sunt resurse energetice în proporţie de peste 90% şi însumeazăcirca două miliarde de euro anual. "Dependenţa de resurseleenergetice ale Rusiei dinainte de 1989 s-a redus însă drastic,pentru că au dispărut marii consumatori industriali de atunci",explică Mihai Macsim, directorul general al Camerei de ComerţRomânia-Rusia, încercând să sublinieze că dependenţa de resurseruseşti nu este de speriat - "faţă de peste 20.000 de miliarde demetri cubi de gaz pe care îi importam până acum 20 de ani,cantitatea s-a diminuat de peste zece ori". Produsele petroliere şiţiţeiul înseamnă circa jumătate din totalul importurilorenergetice, în timp ce gazele naturale depăşesc30%.
Mai greu şi-au făcut loc Brazilia şi India încomerţul nostru exterior, ţinând cont că România a importat anultrecut marfă braziliană în valoare de 300 de milioane de euro (înprincipal zahăr, soia, pui, cafea, fructe, dar şi minereu de fierpentru ArcelorMittal). În privinţa exporturilor româneşti spreBrazilia, cifrate la 70 de milioane de euro, datele Camerei deComerţ şi Industrie Bilaterală România-Brazilia relevă că pondereacea mai mare o au componentele auto, la care se adaugă echipamenteindustriale, îngrăşăminte şi echipamente electrice. La ora actualăexistă peste 70 de societăţi exportatoare, atât sucursale alediverselor multinaţionale, cât şi producători autohtoni care aucontacte directe în Brazilia. În fine, către India pleacă mărfuride 140 de milioane de euro, grupul ArcelorMittal jucând aici un rolimportant, atâta timp cât jumătate din sumă provine din exportul demetale sau articole din metal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
