Potrivit datelorcentralizate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI),supranumită banca băncilor centrale, la valori exprimate în dolariamericani expunerea totală a scăzut mai mult, respectiv cu 10,9mld. de dolari, diferenţele fiind date de fluctuaţiile dolarului înraport cu euro.
"Sunt mai mulţi factori care pot să explicescăderile expunerilor. Nu trebuie să ne imaginăm aceste scăderi cafiind cash ieşit din ţară. Există la nivelul băncilor cu expuneripe România o reechilibrare a creditelor, inclusiv a celorneperformante, pentru a-şi menţine solvabilitatea în limitenormale. Dacă există o subsidiară în altă ţară cu o structură aactivelor mai bună, atunci anumite credite pot să fie relocate", aspus Radu Crăciun, directorul de investiţii al EurekoPensii.
Faţă de toamna anului 2008, când crizafinanciară internaţională a lovit violent şi Estul Europei,expunerea băncilor străine a scăzut cu 5 mld. euro.
Datele publicate atunci de BRI, care indicauo expunere totală de aproape 124 mld. dolari (echivalentul a 86,6mld. euro), au dat fiori investitorilor străini, dar şiautorităţilor locale. Metodologia utilizată de BRI face ca învaloarea expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală aactivelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine, chiar dacă obună parte din acestea sunt finanţate local şi nu reprezintăîmprumuturi transfrontaliere.
În aceste condiţii, în primăvara lui 2009BNR şi Fondul Monetar Internaţional au negociat un angajament cunouă grupuri financiare străine cu o prezenţă semnificativă pe planlocal, privind menţinerea expunerii pe România.
Radu Crăciun a amintit de noua ierarhie abăncilor pe care o vedem pe plan local, cu scăderi şi creşteri debilanţuri, inclusiv ca urmare a ajustărilor rezultate după ceanumite active au fost transferate de pe bilanţuri locale pebilanţuri regionale.
"Inclusiv expunerea pe România poate săscadă. În ultimă instanţă ăsta este scopul: creditele care au ocalitate îndoielnică din România să nu mai figureze în bilanţulsubsidiarei locale. Au existat şi bănci care şi-au repatriat oparte din capital, având în vedere că iniţiativa de la Viena nu avizat toate băncile." Băncile europene aveau la finalul lui iunie oexpunere de aproape 79 de miliarde de euro (96,3 mld. dolari) peRomânia - adică 96,3% din expunerea străină pe România, conformraportului publicat de BRI.
Cea mai mare expunere pe România o au încontinuare băncile din Austria, cumulând circa 35,8% din expunereatotală, urmate de Grecia - 20%, Franţa (Société Générale) - 14,4%,Italia - 11,9% şi Olanda - 6,3%.
La sfârşitul lunii iunie, băncile austrieceerau expuse pe România cu 29,2 mld. euro, în scădere cu 0,3 mld.euro faţă de situaţia de la finele lunii martie.
În cazul băncilor din Olanda expunerea peRomânia a scăzut în al doilea trimestru cu 1,6 mld. de euro, la 5,1mld. de euro, în timp ce pentru băncile din Grecia ajustareaexpunerilor a fost de 0,8 mld. euro, la 16,4 mld. euro.
Pe de altă parte, în cazul Société Généraledin Franţa se constată o majorare a expunerilor cu 1 mld. euro, la11,7 mld. euro, în timp ce în cazul Italiei a fost o stagnare la9,6 mld. euro.
Aproape jumătate din expuneri, cumaturităţi peste doi ani
Din volumul total al creanţelor, cea maimare parte aveau scadenţa de peste doi ani (46,4%), iar cele cumaturitate de până la un an aveau o pondere de 34,6%.
Băncile străine aveau cea mai mare expunereîn România pe sectorul privat nebancar, de 47,3 mld. dolari, urmatde sectorul public ( 13,3 mld. dolari).
După mai bine de un an în care au stat cuochii pe expunerile principalelor nouă bănci străine în România,căutând formule de a le convinge cu orice chip să şi le conserve,Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Naţionalăau acceptat la sfârşitul lunii iulie 2010 o reducere cu 5 puncteprocentuale faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii martie2009.
Teama că liniile de finanţare pentrufilialele locale ale grupurilor Erste, Raiffeisen, Eurobank,National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank,Volksbank şi Piraeus ar putea fi tăiate din cauza crizeiinternaţionale a determinat Banca Naţională să monitorizezeconstant nivelul expunerilor, subiectul devenind extrem desensibil.
Grupurile-mamă ale principalelor nouă băncicu capital străin au semnat în august 2009, la Viena, scrisoribilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pepiaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitatea sucursalelor peste 10%.
Datele BRI relevă o puternicăinterdependenţă între sistemele bancare din spaţiul european. Spreexemplu, expunerile mari ale băncilor occidentale explică graba cucare Europa a sărit în ajutorul Greciei. Ipotetic, dacă Grecia arfi intrat în faliment, investitorii ar fi putut să se întrebe dacăbăncile din Franţa şi Germania ar fi putut să suporte potenţialelepierderi, iar acest lucru ar fi fost de natură să genereze panicăpe pieţe, care ar fi zguduit din temelii sistemulfinanciar.
Crăciun a menţionat că băncile şi-aumenţinut expunerile pe România în pofida turbulenţelorinternaţionale, ceea ce a ajutat la menţinerea macrostabilităţ ii,susţinând însă că nu trebuie să ne aşteptăm ca situaţia să durezela nesfârşit, în condiţiile în care România şi-a asumatliberalizarea contului de capital.
"Capitalul este liber să intre şisă iasă din ţară. Trebuie să facem ceea ce este de natură săcrească atractivitatea României ca mediu de afaceri şi să nu facemca Ungaria, care a devenit paria pentru investitorii străini.Măsurile heirupiste, pe picior, nu conving, ci sperie investitorii.Acum capitalul internaţional este mai redus decât în urmă cu treiani, iar investitorii sunt mai selectivi.
Concurenţa este în creştere, iarorice pas pe alături poate să fie penalizator."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
