Vânzarea de titluri de stat direct către populaţie sau reducerea valorii nominale a unui titlu pentru creşterea accesibilităţii la nivelul investitorilor persoane fizice ar implica un efort birocratic care nu se justifică, susţine Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.
"Sunt adeptul unui portofoliu restrâns de instrumente de finanţare şi nu văd de ce am deschide un nou canal, mai ales că, aşa cum se poate vedea, nu avem nicio problemă de finanţare de pe piaţă. Ar fi o întreagă nebunie să procesăm în trezorerie sute de oferte de la populaţie şi să anunţăm rezultatul, ar însemna să ne blocăm activitatea câte o zi întreagă şi nu văd raţiuni pentru a face aşa ceva."
De asemenea, Drăgoi se arată ataşat de actualul mecanism de plasare a titlurilor de stat prin intermediul băncilor datorită flexibilităţii şi rapidităţii operaţiunilor.
"Dacă vorbim de un bond vândut băncilor, îl pot redeschide lunar în funcţie de nevoia de lichidităţi şi de conjunctura de pe piaţă. Cu populaţia nu am putea lucra aşa."
Ultimul argument invocat de Drăgoi împotriva ideii de reluare a vânzării de titluri de stat dedicate populaţiei, dar care s-ar putea dovedi de fapt cel mai puternic, este că Ministerul Finanţelor nu ar vrea să concureze direct băncile, în contextul în care acestea sunt deja angajate într-o luptă pentru atragerea de depozite de la clienţi.
"Nu vreau să ne suprapunem pe această cursă pentru depozite şi să punem o presiune suplimentară pe dobânzi. Oricum consider nejustificate dobânzile pe care le plătesc unele bănci la depozite şi mă întreb unde îşi plasează banii strânşi la asemenea costuri."
În pofida scăderii rapide a inflaţiei, cu perspectiva de a ajunge spre 2,5% în martie, mai multe bănci continuă să plătească dobânzi de peste 7% pe an pentru a atrage depozite în lei pe trei sau şase luni. Recent, Ministerul Finanţelor a vândut şi obligaţiuni pe trei ani cu randament sub pragul de 7%.
Varianta vânzării de titluri de stat direct către populaţie a apărut în contextul discuţiilor privind riscul ca băncile din zona euro, confruntate cu propriile probleme, să decidă să-şi reducă expunerea pe statul român, iar acesta să nu mai găsească bani decât la costuri foarte mari.
În schimb populaţia ar putea fi un finanţator mai stabil şi la costuri rezonabile, desigur cu un semn de întrebare legat de resursele disponibile pentru investiţii în titluri de stat.
Drăgoi susţine că vulnerabilitatea statului faţă de un scenariu în care băncile ar decide să-şi reducă expunerile se diminuează prin reducerea rapidă a deficitului bugetar spre 1,9% din PIB, nevoia de cash nou fiind în acest an de numai 11 mld. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
