Mediafax.biz Exclusiv

Francezii de la Lactalis dezvăluie strategia pentru LaDorna: exporturi mai mari şi producţie bio

Francezii de la Lactalis dezvăluie strategia pentru LaDorna: exporturi mai mari şi producţie bio

Autor: Roxana Petrescu

19.10.2011, 18:44 331

În aprilie 2008, cu doar câteva luni înainte de căderea Lehman Brothers şi de intrarea în criză, francezii făceau un pas decisiv pentru extinderea lor în regiune prin preluarea grupului LaDorna din mâinile fondatorului său, omul de afaceri Jean Valvis.

Preţul plătit pe vârf de apreciere al activelor de către Lactalis a fost evaluat la vremea respectivă la circa 70-90 de milioane de euro, francezii intrând astfel pe o piaţă care nu dădea semne de slăbiciune, dar care nu a scăpat de vârtejul financiar global.

La trei ani după această tranzacţie, managementul Lactalis Românie spune că poate acţionarii şi-ar fi dorit mai mult, dar că şi o creştere în anii de criză este mulţumitoare.

"Sperăm în revenirea consumului", spune Dorel Radu (43 de ani), directorul general al Lactalis România, aflat în această funcţie de un an de zile. Înainte de a intra în echipa Lactalis, Radu a lucrat ani buni în industria bunurilor de larg consum, ocupând funcţii de conducere la Nestlé sau Friesland Campina. Aducerea unui român la conducerea operaţiunilor locale, o mişcare rar întâlnită cu atât mai mult în cadrul multinaţionalelor fran ceze active în România, a avut de-a face cu faptul că Lactalis a preluat un business local, făcut de oameni de aici, cea mai bună opţiune fiind tot un român. Totodată, în top ma nagementul Lactalis România este un singur străin, un italian care ocupă funcţia de director financiar. "Sincer, nu m-am gândit nici odată la acest aspect", mărturiseşte Radu.

Ce s-a întâmplat în cei trei ani

Managementul Lactalis România nu este darnic în detalii financiare, în aspectele legate de investiţiile realizate de la preluare sau în informaţii tehnice legate de unităţile de producţie. Cu toate acestea, lucrurile s-au mişcat, spun reprezentanţii companiei.

"Impactul cel mai mare şi de altfel şi focusul nostru a fost creşterea volumelor vândute şi a cotei de piaţă. Dacă pe segmentul de lapte UHT în 2008 aveam o cotă de piaţă sub 30%, acum avem peste 40%. Creşterea a fost bazată mai ales pe lansările de produse. Am intrat pe categoria de lapte funcţional, pentru copii sau lapte fără lactoză", spune Ioana Moga, director de marketing în cadrul Lactalis România.

Laptele UHT (ultra high temperature) este un lapte obişnuit, dar care se pasteurizează la o temperatură foartă înaltă, pentru ca imediat să fie răcit. Astfel se distrug microorganismele, laptele îşi păstrează calităţile nutritive şi durează mai mult.

Un alt segment care a crescut în cei trei ani de la preluare a fost cel de brânzeturi, telemeaua în special. "Volumele s-au dublat şi am ajuns al doilea jucător pe acest segment. Aceasta este o piaţă foarte fragmentată. Circa 40% este deţinută de jucători care au o cotă de sub 1%. Primii trei ca mărime acoperă circa 30% din piaţă", a mai precizat Moga.

Mai puţini oameni, mai puţine fabrici

Numărul de angajaţi s-a modificat şi el, astfel că de la 1.000 de oameni câţi erau în momentul preluării, acum mai sunt 800. La fel şi numărul capacităţilor de producţie s-a diminuat, de la 6 unităţi, firma controlând acum 5, după ce a decis ca o unitate din Suceava, unde să făcea brânză cottage, să fie închisă. Utilajele şi oamenii au fost duşi în Polonia, unde este cerere mai mare pentru acest tip de produs.

Lactalis spune însă că intenţia companiei nu este de a duce producţia din România în afară dintr-un motiv foarte simplu. "Producţia de lapte este legată de zona de colectare. Noi lucrăm cu peste 2.000 de ferme, de toate dimensiunile, de la care luăm anual 60 de milioane de litri. Tot ce colectăm şi folosim vine din România. În 2008 procesam anual mai puţin de 50 de milioane de litri de lapte", spune Radu.

Cu toate acestea, există un segment destul de mic, de 2% din totalul vânzărilor de produse, care se importă, aşa cum este cazul brânzei cottage, al celei Feta, al iaurturilor de băut sau al sanei.

Un business în creştere

Deşi au intrat într-un context de piaţă nefavorabil, în care cererea a primit rând pe rând lovituri multiple, cum ar fi concedierile, scăderea puterii de cumpărare sau creşterea TVA, reprezentanţii Lactalis România spun că afacerile lor au crescut. "Toate pieţele de produse lactate sunt pe zero sau pe minus, singura care dă semnale pozitive fiind cea de produse proaspete (iaurturi, de exemplu).

Nu mai există creşteri de 5-20%. Totuşi, cum consumul de lactate este foarte mic şi scăderile au fost mici. Sperăm la o redresare de anul viitor", a mai spus Moga.

Cu toate acestea, în 2011 businessul Lactalis România îşi va atinge ţinta de creştere de 10% faţă de 2010 când a ajuns la 40 de milioane de euro, iar pentru anul viitor este bugetată o creştere de 5-10%.

Ce se întâmplă mai departe?

Managementul Lactalis a nominalizat trei segmente pe care urmează să se dezvolte în perioada următoare.

"Laptele UHT şi telemeaua sunt produsele pe care vrem să construim şi să ne dezvoltăm. La fabrica de telemea din Mihail Kogălniceanu vom pune accentul pe extindere, modernizare şi retehnologizare. Cele două categorii de produse sunt cele care ne asigură peste 80% din vânzări", a spus Radu, fără a da detalii legate de investiţiile care vor fi realizate.

Produsele din gama bio, al cărei motor este laptele, reprezintă un alt segment pe care oficialii Lactalis îl văd cu un bun potenţial de dezvoltare. "Acum, segmentul ecologic este de 3-3,5% din piaţă, dar în portofoliul nostru de produse are o pondere de 5%. Cred că în următorii 3-5 ani vom vedea o creştere a acestui segment la nivelul pieţei până la 10-15%", crede Moga.

Accentul pus pe acest segment vine şi în con textul în care şi la nivel internaţional se re marcă o preocupare din ce în ce mai mare pentru alimentaţia bio. "Produsele ecologice sunt o oportunitate pentru export, iar ele se mulează pe un trend la nivel internaţional", explică Moga. Astfel, a treia zonă de dezvoltare pe businessul Lactalis o reprezintă exporturile, nu doar de produse bio. "Acum aproximativ 1-2% din producţie se exportă în ţări precum Italia, Spania, Cehia, Polonia.

Exportăm şi produse sub brandul President, cum sunt brânza topită sau smântâna UHT. Aş fi fericit să mă consolidez în România şi să export cât mai mult, dublu în următorii ani", a conchis Radu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO