"În următorii 5 ani, România va trebui să înregistreze creşteri economice reale medii de minim 2% an/an pentru a- şi menţine datoria publică sub 40% din PIB, considerând că targetul de deficit bugetar de -3% din PIB după standardele ESA95 este respectat în fiecare an", a comentat ea.
Analiştii Volksbank au construit un model econometric luând în considerare datele după standardele ESA95 datorită unei baze de date extinse a Eurostat comparativ cu INS şi pentru comparabilitate cu celelalte state europene. Pe metodologia europeană ponderea datoriei publice în PIB este mai mică comparativ cu datele cash, în timp ce deficitul bugetar este mai mare.
Astfel, dacă avansul mediu al PIB este de 2% până în 2016, atunci datoria publică va continua să crească lent, aproximativ cu un punct procentual pe an, în condiţiile unui deficit bugetar mediu de 2,5% din PIB, însă va rămâne uşor sub pragul de 40% din PIB, a explicat Hăncilă.
Ea apreciază că România va trebui să înregistreze creşteri economice de minim 3% în medie în următorii 5 ani coroborate cu un deficit bugetar mediu de maxim 2,5% din PIB pentru a reuşi să-şi reducă treptat datoria publică ca pondere din PIB.
În schimb, datoria publică ar putea depăşi 60% din PIB în următorii 5 ani, doar dacă România va înregistra creşteri economice medii negative pe parcursul celor 5 ani şi/sau va depăşi în mod constant limita de deficit bugetar, ceea ce ar atrage penalităţi şi din partea investitori lor care vor majora primele de risc, solicitând do bânzi superioare celor practicate până în prezent, crede economistul-şef al Volksbank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
