"Din păcate, nu vom mai opera pe ruta Otopeni-Madrid-Otopeni după 15 ianuarie 2012, deci nu putem să vă transferăm pe un zbor după această dată", a fost răspunsul primit de un pasager român al cărui zbor a fost anulat şi care solicita transferul pentru un alt zbor pe destinaţia Bucureşti-Madrid cu retur.
easyJet a operat şapte zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti-Madrid şi cinci pe Bucureşti-Milano, rute pe care s-au înregistrat 200.000 de pasageri în 2009, cele mai recente date disponibile.
La nivel internaţional easyJet a transportat 48,8 milioane de pasageri anul trecut, mai mult cu 7,9% faţă de anul anterior. Compania a operat pe 509 rute cu 174 de aeronave. Veniturile companiei aeriene s-au ridicat anul trecut la 2,9 miliarde de lire, iar profitul net la 121 milioane de lire, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene.
ZF a simulat rezervarea unor bilete de avion pentru călătorii în noiembrie la Milano, cu plecare din Bucureşti, însă pe site apare "no flights available" .Acelaşi răspuns îl dă site-ul şi pentru rezervările pentru călătorii începând cu anul viitor, atât în cazul destinaţiei Milano, cât şi în cazul zborurilor spreMadrid.
Aeroportul nu ştie că pleacă britanicii
Teo Postelnicu, reprezentant al aeroportului Henri Coandă (Otopeni), a transmis că "potrivit informaţiilor noastre, easyJet va opera conform programului transmis. Nu am primit nicio notificare că s-ar retrage".
Anul trecut, Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, declara pentru revista BUSINESS Magazin (www.bmag.ro), că deşi au fost lansate trei rute din Bucureşti (spre Milano, Madrid şi Londra) la momentul intrării pe piaţa locală, rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor, motiv pentru care a fost anulată cursa către Londra.
Mai mult, el declara că deşi aeroportul Otopeni, de pe care operează compania, este atractiv ca infrastructură, costurile pe acest aeroport sunt foarte mari.
Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile. Spre comparaţie, taxa de pasager pe aeroportul low-cost Barajas dinMadrideste de 8 euro.
Cu aeroportul Băneasa, easyJet nu a reuşit să ajungă la un acord, după cum declara Peter Voets.
Compania easyJet este listată pe bursa din Londra, fiind deţinută cu un pachet de 26,2% de către easyGroup Holdings Limited (Stelios Haji Ioannou, cel care a fondat compania în 1995), cu 11,3% de Polys Holdings Limited, iar restul de alţi investitori.
Avioanele low-cost de afară ocolesc România
Marile companii low-cost din Europa au o prezenţă marginală pe piaţa locală. Nu doar easyJet a transportat un număr mic de pasageri, comparativ cu concurenţii de la Wizz Air şi Blue Air, ci şi GermanWings şi Ryanair.
Low-costul Ryanair, cel mai mare din Europa, a transportat 78.000 de pasageri anul trecut de pe şi înspre aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Mai mult, în 2009 criza financiară i-a lovit puternic pe jucătorii low-cost My Air şi Sky Europe, care au ieşit de pe piaţa locală intrând în faliment.Slovacii de la Sky Europe (ce operau pe ruta Bucureşti-Viena şi Bucureşti- Bratislava) aveau datorii de jumătate de milion de euro către aeroportul Băneasa, de pe care operau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
