Al doilea program ca nivel de finanţare după Programul Operaţional Transporturi, Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) arată cât de jos este capacitatea administrativă a României şi cât de şubredă este, la nivelul administraţiei, înţelegerea unor lucruri foarte simple.
Pentru că programele de mediu finanţate de UE urmăresc două direcţii majore: apă şi canalizare şi managementul deşeurilor. Aşadar, lucruri care ţin de confortul oamenilor şi de sănătatea lor. Cât de importante sunt aceste lucruri pentru administraţie reiese din cifre: doar 3,4% din totalul fondurilor de peste 4,5 mld. euro alocate pentru proiectele de mediu au fost absorbite în cinci ani de la aderarea la UE, POS Mediu fiind programul cu cea mai slabă rată de absorbţie între cele şapte programe operaţionale.
"L-am rugat (pe Attila Korodi, noul ministru al mediului - n.n.) să se intereseze în modul cel mai clar, mai limpede şi mai rapid, eficace implicit, de gradul de absorbţie a fondurilor europene şi de modul în care aceste fonduri pot fi absorbite cu rapiditate pe proiectele generate şi administrate de Ministerul Mediului (…)", a spus premierul Mihai Răzvan Ungureanu ieri după ce Attila Korodi şi-a preluat mandatul de ministru al mediului de la Laszlo Borbely, care a demisionat la începutul săptămânii.
"Voi ara ţara", a promis noul ministru. Cum stau lucrurile, de fapt, pe proiectele de mediu de 4,5 mld. euro? Din lista de 100 de proiecte prioritare finanţate din fondurile structurale şi de coeziune stabilită de Guvern anul trecut, 66 sunt în curtea Autorităţii de Management al Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) de pe lângă Ministerul Mediului. Aşadar, 66% din cele mai mari 100 de proiecte pe care Guvernul le urmăreşte sunt de mediu, dar POS Mediu este cel mai slab dintre toate cele şapte programe operaţionale în privinţa ratei de absorbţie a fondurilor nerambursabile: doar 3,4% din totalul sumei de 4,5 mld. euro, bani de la UE, pentru exerciţiul financiar 2007-2013. În cinci ani de la aderare, România a luat de la UE pe POS Mediu doar 152 mil. euro.
Din cele 66 de proiecte prioritare pe mediu 360 privesc asigurarea serviciilor de apă şi canalizare "la tarife accesibile", îmbunătăţirea cursurilor de apă şi "crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei".
Ce înseamnă acest lucru? Că pentru lucrările nefinalizate oamenii plătesc de două ori: o dată că nu au apă bună, a doua oară că nu o au la "tarife accesibile". Alte proiecte privesc depozitele de deşeuri. Oamenii plătesc încă o dată: pentru că au localităţile murdare, pentru că apele uzate se varsă în râuri şi poluează şi le ameninţă sănătatea.
Şi mai poate însemna ceva. România s-a angajat în faţa UE să-şi rezolve problemele de Mediu. Aceasta este şi raţiunea pentru care POS Mediu este al doilea program ca finanţare după POS Transporturi. Dacă România nu se va ecologiza cu banii UE, va fi obligată să o facă cu fonduri proprii: pentru că aşa a semnat.
Proiectele de mediu sunt mari, de sute de milioane de euro. Proiectul de reabilitare şi extindere a sistemului de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea costă, de pildă, 114 mil. euro (2% din bugetul local, 13% din bugetul de stat, restul din fonduri nerambursabile). Din octombrie 2008, de când a fost semnat contractul de finanţare, până în prezent, adică trei ani şi jumătate, el este realizat în proporţie de 47%. Ceea ce vrea să spună că, în acest ritm, ar fi nevoie de 7 ani pentru finalizarea unui proiect de asemenea anvergură. Extinderea şi reabilitatea reţelei de apă şi canalizare într-unul din cele mai sărace judeţe ale ţării, Teleormanul, este realizată însă în proporţie de doar 22%, deşi contractul de finanţare (122 mil. euro) a fost semnat în urmă cu exact trei ani. Într-un asemenea ritm, Teleormanul va avea apă mai bună după 13 ani de la semnarea contractului dacă UE nu şi-ar retrage finanţarea, ceea ce se va întâmpla totuşi dacă starea de lucruri nu se modifică rapid.
Cazul Dolj: proiect de 150 mil. euro, realizare 0,07%
Dar aceste judeţe stau bine. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad sunt realizate în proporţie de doar 1,4%. Iar contractul de finanţare (139 mil. euro) a fost semnat în mai 2010, adică în urmă cu doi ani. 31 din cele 66 de proiecte finanţate prin POS Mediu au un grad de realizare de sub 2%.
Ion Călin (PSD) este deputat de Dolj, la al doilea mandat, şi vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. În faţa acestei comisii miniştrii ar trebui să dea socoteală pentru ce fac în teritoriu. Mai ales Ministerul Mediului ar trebui să aibă o relaţie aparte cu această comisie. În Dolj, extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi apă uzată sunt realizate în proporţie de 0,07%. Este adevărat că contractul de finanţare (150 mil. euro) a fost semnat în urmă cu doar 7 luni. Dar pe alte proiecte semnate cu peste trei ani în urmă a dat Ministerul Mediului explicaţie în faţa comisiei de specialiate? "Niciodată", afirmă Ion Călin. În actuala legislatură miniştrii au mai venit uneori în Parlament să-şi susţină bugetele. Dar interpelările şi întrebările parlamentarilor rămân fără răspuns şi câte 120 de zile, deşi, legal, miniştrii trebuie să răspundă în 30 de zile. Cât despre alocarea banilor ei ar fi acordaţi pe criterii politice, se plânge deputatul, care dă exemplul extinderii reţelei de apă dintr-o comună din colegiul lui, Mereştii de Sus. Lucrarea (care costă 6 mld. lei vechi şi trebuie plătită de buget de această dată) a beneficiat în 2004 de 1 mld. lei vechi. De atunci nu s-a mai dat niciun ban, pe considerentul că primarul este din PSD, susţine Călin.
Cazul Galaţi: niciun cent din 130 mil. euro
Marius Necula este senator PDL de Galaţi, preşedintele Comisiei de administraţie a Senatului. Lista celor 100 de proiecte prioritare amintită mai sus consemnează în dreptul proiectului de reabilitare şi extindere a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Galaţi, în valoare de 130 mil euro, un grad de realizare de 0,00% (e adevărat şi proiectul de finanţare a fost semnat târziu în septembrie 2011). De ce? Pentru că după semnarea contractului de finanţare au fost organizate de către administraţia locală patru licitaţii pentru execuţie şi toate au fost anulate.
"Nu comentez de ce au fost anulate. Demersurile au fost făcute. Au fost semnate toate proiectele cu UE. Dar implementarea, licitaţiile şi urmărirea punerii în practică a proiectului nu mai depind de Ministerul Mediului, ci de administraţiile locale. Aşa se face că în Galaţi licitaţiile nu sunt adjudecate nici acum. Nu am ce să-i reproşez fostului ministru (Laszlo Borbely - n.n.), indiferent cine era ministru al mediului nu putea face mai mult. În plan legislativ am colaborat foarte bine", spune senatorul de Galaţi.
Galaţiul este un singur exemplu de lipsă de orizont şi de interes a administraţiei faţă de cetăţenii ei. Pentru că beneficiarul lucrărilor de extindere a reţelei de apă este SC Apă Canal SA Galaţi, dar organismul intermediar este OI Mediu Galaţi din coordonarea POS Mediu, la rândul său aflat în curtea Ministerului Mediului. Cum de nu colaborează cele două instituţii? Dacă Ministerul Mediului sau POS Mediu nu ar mai avea niciun rol după semnarea contractelor de finanţare, cum de-i cere premierului noul ministru al mediului să se implice "în modul cel mai clar, mai limpede şi mai rapid, eficace implicit, de gradul de absorbţie a fondurilor europene şi de modul în care aceste fonduri pot fi absorbite cu rapiditate pe proiectele generate şi administrate de Ministerul Mediului"? Attila Korodi, noul ministru, spune şi el ce spune senatorul Necula: fără colaborarea autorităţilor locale nu pot fi obţinute performanţe în atragerea banilor comunitari.
"Este nevoie să înţeleagă autorităţile locale, partenerii noştri în absorbţie, că fără o colaborare eficientă nu vom putea avea succes." Până atunci însă lucrurile stau în felul următor: la cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană, din proiecte de mediu de peste 4,5 mld. euro, la beneficiari au ajuns 630 mil. euro, în mare parte bani de la buget, pentru că proiectele de mediu au o cofinanţare medie de 15%.
Aşadar, statul şi-a dat partea lui de finanţare pentru proiecte (15% din 4,5 mld. euro înseamnă aproximativ 675 mil. euro). Dar Ministerul Mediului nu a luat de la Uniunea Europeană decât 152 mil. euro, adică 3,4% din valoarea întregului program.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
