Tot în acest an,însă în septembrie, Petrescu va deschide şi cea de-a doua berărieHanu' Berarilor, de pe Pache Protopopescu, în care a investit 1milion de euro, însă suma cuprinde şi terenul pe care esteconstruită berăria.
"Anul 2011 este un an decisiv pentrunoi.Criza financiarăa fost o mare oportunitate pentru acest segment din piaţă.Principalele avantaje sunt faptul că au dispărut jucătoriinecompetitivi din piaţă şi totodată au fost curăţate alte domeniicare sufocau piaţa imobiliară. Astfel au apărut noi spaţiidisponibile", explică Petrescu.
Traficul şi apropierea deBucureşti
În aceste condiţii, omul de afaceri vadeschide pe 20 februarie un nou restaurant Bundetot în Bucureşti,zona Obor, al doilea după cel din centrul vechi al capitalei, undesunt concentrate cele mai multe dintre unităţile luiPetrescu.
În martie se vor deschide prima brutărieBackWerk din acest an, pe bulevardul Magheru, lângă cinematografulPatria şi cafeneaua City Café din aeroportul Otopeni, poziţionatăîn noul terminal. Aeroportul Otopeni este singurul cu potenţial,crede omul de afaceri.
Cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandădin Otopeni, de pe care operează în principal companii de linieregulată, a ajuns la un trafic de 4,91 milioane de pasageri anultrecut, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, potrivitoficialilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.
Ulterior, la 1 mai va fi inaugurată cea de-atreia brutările BackWerk, în Braşov. Aceasta va fi deschisă înfranciză şi este prima ieşire din capitală a brutăriilor al cărormaster-francizor pe România este Dragoş Petrescu. El maiadministrează şi restaurantul Caru' cu Bere, lanţul City Grill,Trattoria Buongiorno şi Cantina Sport Bar.
"Formatul BackWerk a fost foarte bine primit pe piaţă, însă el afost dedicat unui anumit segment.În România consumul de pâine este de 120 dekilograme pe an pe cap de locuitor.În Germania, o altă ţară alături deRomânia cu un consum mare de pâine, media este de 80 dekilograme".
Dragoş Petrescu a câştigatmaster-franciza pentru brutăriile germane BackWerk la jumătateaanului trecut.
El spune că a ales Braşovul atâtpentru că are potenţial, cât şi pentru că este situat în apropierede Bucureşti. Petrescu dă exemplul unor oraşe precum Piteşti,Constanţa, Craiova şi Ploieşti care pot fi considerate a aveapotenţial şi sunt totodată oraşe ce pot fi accesate mai uşor, fiindrelativ aproape de Bucureşti. "La Braşov am mers în primul rândpentru că a îndeplinit numărul minim de trecătorinecesar.
Există şi oraşe mari, precumTimişoara, Cluj şi Iaşi, care deşi au potenţial, sunt poziţionatela o distanţă considerabilă de capitală, de aceea este mai puţinprobail să ne ori entăm către acestea în detrimentul altora maiapropiate".
Înainte de a deschide unrestaurant, o cafenea sau o berărie, Petrescu spune că urmăreştetraficul pietonal, timp de trei zile consecutive, pe toatesegmentele orare.
Traficul minim acceptat,respectiv numărul de persoane care trebuie să treacă prin faţalocalului, este de 7.000 de persoane.
Afaceri în creştere cu23%
Odată cu deschiderea de noirestaurante, cafenele şi brutării, Petrescu se aşteaptă la omajorare a afacerilor cu 23% comparativ cu 2010, când s-au ridicatla circa 16 milioane de euro. Mai mult, estimează o creştere anumărului de clienţi, de la 8.000 la 10.000 de clienţi pezi.
În pofida crizei financiare, acontractării economiei, majorării TVA-ului şi reducerilor salarialepracticate în sistemul bugetar, Petrescu spune că pe zona deberărie bonul mediu nu a scăzut comparativ cu 2008, în timp ce înzona de convenience (Buongiorno şi City Grill) se observă un declinde 15%.
Pentru anul acesta estimărilevizează pe ambele zone un avans de până în 5%. "Nu cred în creşterisemnificative".
El recunoaşte însă că nu s-asfârşit criza financiară şi primele semne de creştere le aşteaptăîn a doua jumătate a anului. Totuşi, este optimist şi crede căpiaţa restaurantelor îşi va reveni începând cu 2012, pentru căpotenţial există.
"Businessul de restaurante nueste ca şi cel de real-estate. Dacă în cazul acestuia din urmă nu osă mai vedem preţuri ca şi cele din 2008 timp de 20 de ani, încazul pieţei restaurantelor, chiar şi în perioada de boom piaţa erasubdezvoltată.
În Bucureşti există mai puţin de 1.000 derestaurante, pe când în Paris sunt peste 10.000".
Afirmaţiile lui Petrescu survin într-operioadă în care consumul a scăzut cu 4,2% în 2010 comparativ cuanul anterior, potrivit companiei de cercetare MEMRB.
Omul de afaceri a observat la rândul său omodificare a comportamentului de consum şi afirmă că în rândulclienţilor săi se observă o preferinţă pentru ofertele speciale,aceştia fiind sensibili la costul plătit pentru serviciileprimite.
"Oamenii merg în continuare la restaurant,însă consumă foarte diferit faţă de acum trei ani. Totuşi, piaţa vacreşte. Este inevitabil.
Un european cheltuie circa 2,5 euro pentru obere şi 1,2 euro pe un litru de benzină. Un român cheltuie cam lafel de mult pentru benzină, însă pe o bere dă 1-1,2 euro, o sumă dedouă ori mai mică decât media europeană".
Berea este băutura cu cea mai mare pondereîn coşul de consum, de peste o treime, mai mare decât cea a apeiminerale şi a sucurilor acidulate, potrivit datelor MEMRB. Totuşi,criza financiară a redus considerabil consumul de bere, cu 13,5% în2010 comparativ cu 2009. "Berea se consumă pe mai multe paliere.Este consumul de chioşc, de hipermarket, HoReCa, consumul de laevenimente şi cel sezonier. Toate aceste paliere au fost afectateîntr-o manieră sau alta pentru că berea nu este un produs denecesitate majoră. Evenimente au fost mai puţine, din HoReCa aufost eliminaţi operatori".
Mai departe de CentrulVechi
Petrescu spune însă că el a resimţit aceastăscădere şi mai spune că atunci când clienţii vin în berăriile salenu vin doar pentru o bere, vin şi pentru show, pentru atmosferă şimai mult, consumă şi mâncare. "Nimic nu poate concura cu voia bunăşi dansul".
Regele Centrului Vechi, cum mai este numit,Petrescu a mizat până în prezent pe centrul vechi al capitalei,principala destinaţie a bucureştenilor în ultima perioadă şi loculunde oamenii de afaceri doreau să îşi deschidărestaurante.
În 2010, businessurile din Centrul Vechi augenerat aproximativ 150 milioane de euro. Dragoş Petrescu a fostprimul om de afaceri care a mizat pe această zonă, cu cinci ani înurmă, când lucrurile arătau total diferit. Mai mult, cluburile şibarurile puteau fi numărate pe degete. Acum vorbim de peste o sutăde localuri.
După ce s-a poziţionat strategic în centrulcapitalei, Petrescu începe să se îndepărteze şi merge spre zoneprecum Bucur Obor sau Pache Protopopescu.
"Centrul Vechi are o sezonalitate ridicatăpentru că nu este aşezat pe verticală. Prin asta vreau să spun cădacă vara fiecare local are o terasă să spunem de câteva sute demetri pătraţi, după închiderea acesteia spaţiul se micşoreazăconsiderabil.Oopţiune ar fi dacă iarna localul ar avea şi parter şi etaj cu osuprafaţă similară celei din perioada verii".
Petrescu spune că iarna, loculdisponibil pe scaune scade cu 60%, foarte puţine fiind localurilecare reuşesc să menţină şi pe timpul iernii acelaşi număr declienţi. Un exemplu în acest sens este Caru' cu Bere, explică el,adăugând chiar că numărul lor creşte în aceastăperioadă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
