Respirăm cu toţii acelaşi aer", declara recent RobertRedeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producătorde conserve de pe piaţă. El se referea la faptul că producători,distribuitori şi comercianţi se bat acum, parcă mai aprig caniciodată, pe un portofel tot mai sărac al cumpărătorului. Întremotivele deja binecunoscute se numără şomajul în creştere,veniturile în scădere, deprecierea leului în raport cu euro,majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat şi listele decumpărături s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales să cumperealimente mai ieftine, în timp ce 57% cumpără în cazul unorcategorii aceleaşi produse, dar la preţuri mai mici, arată unstudiu realizat de Agenţia pentru StrategiiGuvernamentale.
Nimic de mirare, deci, că piaţa bunurilor de larg consum ascăzut faţă de anul trecut, "fiind influenţată negativ la toatecategoriile, mai puţin cea a ţigărilor", spune Marius Caluian,director general al MEMRB România şi Republica Moldova. Conformestimărilor MEMRB, piaţa a însemnat anul trecut 22 de miliarde deeuro, iar în primele opt luni ale anului curent, vânzările debunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decât în acelaşiinterval din 2009. Pe tot anul, scăderea ar putea ajunge la 10%,ceea ce s-ar traduce în pierderi de peste două miliarde deeuro.
Caluian precizează că o estimare a valorii anuale a vânzărilorse va face după încheierea lunii decembrie, lună care pentru unelecategorii de produse are o pondere însemnată. Deocamdată,directorul MEMRB se aşteaptă ca bugetele cheltuite pentrusărbătorile de iarnă să fie în medie cu 10% mai mici decât anultrecut.
Vânzările legale de ţigări au scăzut, pierzând teren înfavoarea celor ilicite, astfel încât valoarea mai mare ce rezultădin calculul MEMRB se datorează în exclusivitate preţurilor maimari. Şi asta pentru că ţigările sunt produsele cu cea mai marescumpire pe parcursul anului trecut: 50%.
Minusuri de câte două cifre apar în piaţa berii, a laptelui şiîn mai toate domeniile care în vreme de creştere economică sefăleau cu plusuri la fel de mari."Piaţa de bere a fost serios afectată de criza economică",admite Grant McKenzie, vicepreşedinte de marketing al UrsusBreweries, cel mai mare producător de bere din ţară, cu o cifră deafaceri de 284 de milioane de euro în2009.
Înultimul an şi jumătate, vânzările de bere s-au redus cu un sfert,silind toţi marii producători - Ursus, Heineken, Bergenbier - săînchidă fabrici, iar aşteptările sunt sumbre: "Cred că mulţi ani deacum încolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008",declară McKenzie.
Peaceeaşi linie se înscriu lactatele. Valoarea vânzărilor a scăzut înprimele opt luni cu 16% în cazul laptelui, cu 18% la smântână şi cu23% la deserturile pe bază de lapte, conform datelor MEMRB.Categoria de lactate proaspete şi-a păstrat însă aceeaşi pondere înpiaţa bunurilor de consum (2,3%) graţie majorării cu 5,6% avânzărilor de iaurt, produs care înseamnă aproape jumătate dinaceastă categorie. La capitolul plusuri se încadrează şi laptelebătut, cu un avans de peste şapte procente, învaloare.
Vânzările de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai marianul acesta, declară Bogdan Ioachim, director de comunicare alproducătorului de lactate, susţinând că explicaţia ţine în egalămăsură de promoţiile desfăşurate de companie, de reducerile depreţ, dar şi de "preocuparea cumpărătorilor pentru o alimentaţiemai sănătoasă".
Unapeste alta, în rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est avem încontinuare cel mai mic consum de iaurt pe cap de locuitor: 3,46 kg,în urma vecinilor bulgari sau sârbi (peste 11 kg). Danone, cel maimare producător de lactate din ţară, a raportat la MinisterulFinanţelor o cifră de afaceri de peste 102 milioane de euro pentruanul trecut.
Pentru companiile cu dare de mână, momentul este ideal dinpunctul de vedere al luptei pentru cote de piaţă, pentru căpreţurile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodată. Pe dealtă parte însă, goana după cote de piaţă este periculoasă, pentrucă odată cu scăderea preţurilor se reduc dramatic şi profiturile.Raul Ciurtin, preşedinte şi acţionar majoritar al Albalact,reflecta recent că "fiecare alege ce variantă doreşte", fără acomenta mai mult despre opţiunile concurenţei, dar este foarteposibil ca spre finalul anului viitor, numărul procesatorilor delactate să scadă în mod vizibil.
Albalact, producătorul mărcilor Fulga şi Zuzu, mizează înacest an pe rezultate asemănătoare celor din 2009, când cifra deafaceri a depăşit 53 de milioane de euro, în creştere cu 19% faţăde 2008. În acelaşi interval însă, profitul a crescut spectaculos(cu 330%), ajungând la 600.000 de euro, o performanţă greu de atinsacum, când procesatorii de lactate suportă efectul scumpiriimaterilor prime.
Ceicărora le merge bine invocă însă nu promoţiile şi preţurile devânzare mai atractive pentru cumpărători, ci factori de alt ordinşi care se manifestau oricum şi înainte de începutul recesiunii.Iustin Paraschiv, proprietarul producătorului de carne de puiAvicarvil, este de părere că preferinţele de consum s-au orientatcătre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe calitate. "Amcâştigat consumatori mai educaţi, interesaţi de produse cât maisănătoase", spune Paraschiv. Cifra de afaceri a Avicarvil a depăşitîn primele nouă luni 51,5 milioane de lei (12,2 milioane de euro),în creştere cu aproximativ 20%, iar previziunile pentru întregul anau în vedere circa 63 de milioane de lei (15 milioane de euro).Grupul de firme ale familiei Paraschiv, între care reţeaua demagazine Ana şi Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a încheiat 2009 cuo cifră de afaceri de aproximativ 150 de milioane deeuro.
Majoritatea managerilor rămân destul de rezervaţi în privinţaviitorului, ceea ce e firesc, având în vedere situaţia economiei.Faptul că sunt companii care se pot lăuda în acest an cu plusuridovedeşte însă că, oricât de puţini bani ar avea în portofelcumpărătorul, există strategii prin care poate fi convins să nu-icheltuiască pe produsele competiţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
