A mai trecut o jumătate de an care a început cu lafel de multe promisiuni ca şi anii anteriori în ce priveşteconstrucţiile de autostrăzi. Cu doar 314 kilometri de autostrăzi,România stă la coada ierarhiei UE la capitolul şosele mari, iaranul 2011 nu are semne mai bune. Ca şi altădată, doar promisiunilesunt mari. În acest moment, România are în construcţie şaptetronsoane de autostradă, cu o lungime cumulată de circa 193 dekilometri, la care se adaugă încă două tronsoane de 83 dekilometri, a căror situaţie este incertă însă în acest moment. Dece incertă? Pentru că, în cazul uneia dintre autostrăzi,Cernavodă-Medgidia, lucrurile nu se vor mişca mai devreme de lunaaugust, când vor fi anunţaţi noii constructori ai acestui tronson,al cărui contract a fost reziliat în aprilie cu francezii de laColas. În colţul opus al ţării, în partea de nord-vest, cel de-aldoilea tronson cu probleme, Suplacu de Barcău-Borş, de peAutostrada Transilvania, îşi aşteaptă în continuarefinanţarea.
Cea mai mare parte a tronsoanelor care se află înprezent în curs de execuţie, inclusiv Cernavodă-Medgidia şi Suplacude Barcău-Borş, ar urma să fie gata în 2012. Un singur tronson, de42,5 kilometri, şi anume Moara Vlăsiei-Ploieşti, va fi gata anulacesta, în decembrie, dacă dăm crezare promisiunilor celor patrucompanii româneşti care se ocupă de această autostradă: SpeditionUMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu),Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu) şi PA&CO International(Costel Căşuneanu). Cei trei regi ai asfaltului au acceptat sărenunţe la suplimentarea contractului cu încă aproape 100 demilioane de euro doar pentru ca Ministerul Transporturilor să nurezilieze şi acest contract, aşa cum s-a întâmplat în cazulColas.
"Din experienţa anilor trecuţi şi dacă ne uităm deasemenea la stadiul actual al lucrărilor pe aceste tronsoane, nevom da seama că este puţin probabil să vedem autostrăzi finalizateanul acesta", spune Florin Popa, managing partner al companiei deconsultanţă în construcţii Vitalis Consulting. "Este posibil însăca în 2012 să vedem mai multe lucrări finalizate, în speranţa că nuvor mai apărea probleme de urmărire a lucrărilor, de finanţare sauprobleme legate de exproprierea terenurilor", afirmă Popa. Şi, pânăla urmă, şansele unor inaugurări de autostrăzi în 2012 sunt cu atâtmai mari cu cât guvernanţii se pregătesc dealegeri.
La începutul anului, Compania Naţională de Autostrăzişi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) anunţa că anul acesta vomcircula pe încă 83 de kilometri de autostrăzi, la care ar fi urmatsă se adauge 34 de kilometri de variante de ocolire realizate lastandard de autostradă; la jumătatea anului însă, instituţia şi-aschimbat la 180 de grade estimările. Vom avea doar câteva trosoaneinaugurate parţial, unde se va putea circula doar pe câte o bandăpe sens: Medgidia-Constanţa, centura Constanţei, Arad-Timişoara şicentura Aradului. Şi, bineînţeles, din decembrie, autostrada MoaraVlăsiei-Ploieşti, care nici măcar nu intra în calculele CNADNR laînceput de an, dar care ar trebui să fie gata pe 15decembrie.
În prezent, spaniolii de la FCC Construccionderulează cele mai multe lucrări la autostrăzi, ocupându-se detrosonul Arad-Timişoara şi de centura la standard de autostradă amunicipiului Constanţa împreună cu italienii de la Astaldi, dar şide varianta de ocolire la standard de autostradă a Aradului alăturide germanii de la Porr Technobau. În total, FCC lucrează la aproape67 de kilometri de autostrăzi, ce ar urma să fie finalizaţi în aldoilea trimestru din 2012, potrivit celor mai recente informaţiifurnizate de CNADNR. FCC Construccion, companie cu afaceri pe piaţalocală de 110 milioane de euro în 2010, a participat şi laconstrucţia Pasajului Basarab din Capitală, considerat unul dintrecele mai ambiţioase şi în acelaşi timp costisitoare proiecte deinfrastructură urbană din România. Cele trei trosoane de autostradăar fi trebuit finalizate în 2011, după cum anunţa CNADNR laînceputul anului, însă ulterior data de încheiere a construcţiei afost amânată.
Care sunt motivele pentru care constructorii străini,renumiţi la ei acasă pentru punctualitatea cu care îşi onoreazăobligaţiile, nu reuşesc să facă acelaşi lucru şi în România?"Reuşesc la ei acasă să finalizeze la timp construcţia uneiautostrăzi în primul rând datorită normelor de aplicare alegislaţiei, care sunt mai facile. La noi, una din marile problemecu impact negativ în evoluţia lucrărilor de execuţie este aplicareaprocedurilor de expropriere, absolut anevoioase. Mai sunt şi alţifactori, cum ar fi implicarea unor manageri de proiect capabili săgestioneze cele trei direcţii cheie ale unui astfel de proiect, şianume timpul, calitatea şi bugetul. Bineînţeles că toate acesteatrebuie corelate şi cu implicarea autorităţilor locale care trebuiesă depună eforturi comune pentru ducerea la bun sfârşit şi încondiţii optime a unui proiect", spune Popa de la VitalisConsulting. De altfel, ministrul transporturilor şi infrastructuriia criticat în nenumărate rânduri întârzierile cu care companiilestrăine îşi predau lucrările de construcţii, făcând apel la acesteasă lucreze cu profesionalism, iar, în caz contrar, "să se ducăînapoi de unde au venit".
Însă dacă e să plece, ce s-ar întâmpla cu banii pecare i-au încasat? Excluzând tronsonul Suplacu de Barcău-Borş de peAutostrada Transilvania, CNADNR a plătit până acum circa 577 demilioane de euro pentru celelalte opt tronsoane aflate în prezentîn execuţie. Dacă la capitolul autostrăzi în construcţie lucrurilesunt relativ clare, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei 183de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, pentrucare CNADNR a anunţat câştigătorii în aprilie şi a semnat contracteîn valoare de 1 miliard de euro în mai. Situaţia este cu atât maipresantă cu cât mai sunt doar trei-patru luni în care constructoriipot lucra la foc continuu, după care începe iarna. "Este clar căaceste lucrări pot fi începute în această vară, însă totul depindede implicarea tuturor părţilor participante în soluţionarea rapidăa problemelor legate de execuţie, consultanţă, exproprieri saueliberarea amplasamentelor de diferite sarcini", explicăPopa.
Între timp, Anca Boagiu, ministrul transporturilor şiinfrastructurii, se gândeşte să lege autostrăzile din vestulRomâniei (autostrăzi care încă nu există) de cele din Ungaria,astfel că la începutul lunii iulie a mers la Budapesta pentru asemna cu omologul maghiar două acorduri interguvernamentale înacest sens. Când vom putea însă circula pe o autostradă continuă dela Constanţa la Nădlac, şi mai departe, prin Ungaria, să ajungem învestul Europei nu ştie să spună nimeni, întreaga piaţă - de laautorităţi la consultanţi - ferindu-se de estimări. Oare dece?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
