Primele cinci parcuri ca dimensiune au fost realizate de companii mari, puţine firme de talie mică reuşind să reziste în cursa eoliană din cauza costurilor foarte mari pe care acest tip de proiecte le presupune.
CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană care dintr-un anonimat total a ajuns pe prima pagină a ziarelor de business europene. Cehii sunt urmaţi de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW care sunt deja funcţionali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW.
Italienii de Enel au depăşit încă de luna trecută pragul de 100 MW instalaţi în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW.
Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanţu, ButanGas a terminat parcul eolian de 25 MW, iar Martifer a început să se mişte la Babadag.
Au creat 1.200 de locuri de muncă
"În medie, pentru un MW în parcuri eoliene se ia în calcul o investiţie de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat în parcuri eoliene se formează circa 1,7 locuri de muncă, potrivit statisticilor europene. Vorbim practic de investiţii de peste 1,2 miliarde de euro în primele zece parcuri eoliene ca mărime şi de 1.200 de locuri de muncă formate", explică Dana Duică, directorul executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), organizaţie care este formată din reprezentanţi ai celor mai mari producători europeni de energie eoliană, constructori de echipamente sau case de avocatură.
Potrivit datelor transmise de Transelectrica, cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal, 69 MW la Peştera, ButanGas cu 25 MW şi Petrom cu 45 MW.
În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime care funcţionează în prezent în România ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării.
În general, comparativ cu formele convenţionale de producere a energiei electrice, un parc eolian nu funcţionează într-un an decât la o treime din capacitate, ţinând cont de caracterul incontrolabil al "combustibilului" care în acest caz este vântul.
"La sfârşitul acestui an estimăm că vor fi instalaţi în parcuri eoliene peste 1.118 MW", spun reprezentanţii Transelectrica.
Semnarea de noi contracte, temporizată
Transportatorul naţional de energie electrică a precizat însă în urmă cu o lună că din cauza volumului foarte mare de solicitări, a apăsat pedala de frână pentru semnarea contractelor care le permit "morilor de vânt" să intre în reţea.
"Semnarea contractelor nu este suspendată, este temporizată din cauza volumului foarte mare de solicitări şi a volumului mare de documente care trebuie verificate la fiecare dosar", au spus la acea dată reprezentanţii Transelectrica.
După semnarea contractelor de racordare la reţea, investitorii în eoliene pot să înceapă construcţiile, având practic asigurat un loc în sistem după finalizarea lucrărilor. În ultimii doi ani însă anunţurile de investiţii în proiecte eoliene au explodat, "morile de vânt" devenind un subiect la fel de fierbinte ca tranzacţiile de pe piaţa imobiliară din anii de creştere economică.
Pe lista marilor proiecte care sunt destul de aproape de momentul finalizării sunt cei 69 MW ai Energias de Portugal de la Cernavodă şi încă 70 MW pe care Enel îi face într-o localitate dobrogeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
