Toată lumea este în criză, cu excepţia Chinei, a Braziliei şi aaltor câteva economii emer gente care au rămas pe creştereeconomică. Cred că Statele Unite şi vestul Europei sunt în mijloculcrizei."
Cine joacă global prezintă întâi situaţia globală: înainte de oriceîntrebare, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri italienidin lume, Mario Moretti Polegato, descrie ce se întâmplă în lumeade business la această oră.
Înainte de criză, vânzările Geox avansau cu peste 10% în fiecare anla nivel mondial. Acum stagnează, iar în 2009 chiar au scăzut, pânăla 1,06 miliarde de dolari (815 milioane euro), faţă de o piaţătotală a încălţămintei lifestyle casual (nonsport) de 7,75 miliarde$, în scă - dere cu 6,5%, conform companiei de cercetări de piaţăShoe Intelligence.
Capitalizarea companiei, la care Polegato mai deţine circa 75% dupălistarea la bursă din 2004, era ieri de circa 3,5 miliarde de euro.Acţiunile au crescut cu circa 48% în ultimul an, pe fondulreintrării pe profit a companiei, după o serie de acţiuni care aupresupus in - clusiv închiderea fabricii din România aGeox.
"Până acum un an, am avut o fabrică la Timişoara unde am operatdirect. Am închis în prezent orice operaţiune directă în Româ - niade producţie şi lucrăm prin intermediari. Am închiriat hala deproducţie şi o parte din utilaje la câteva firme mai mici", aexplicat Polegato într-un interviu pentru ZiarulFinanciar.
Compania Technic Development SRL, care încă mai figurează înraportul la şase luni al Geox ca făcând parte din grup, a avut ocifră de afaceri de circa 8 milioane de euro în 2009, cu 222 desalariaţi, faţă de 40 milioane de euro în 2008, când avea 1.097 desalariaţi, conform site-ului Ministerului de Finanţe.
"A fost vorba de o decizie strategică. În actualul context de piaţăam decis să oprim o parte din capacităţile de producţie, pentru aavea mai multă flexibilitate. Oricum, controlul calităţii pentrupantofii produşi la Timişoara va fi făcut de către Geox. La sediulcentral al Geox din Italia avem printre cei 700 de angajaţi, dintrecare 90% au studii superioare, şi câţiva tineri români talentaţi",susţine omul de afaceri.
Geox vinde în România prin distribuitorul Otter International, înmagazine mixte şi în patru magazine exclusive, pantofi în valoarede circa 2-3 milioane de euro pe an. Vânzările Geox au fost decirca 2,5 milioane de euro fără TVA pe primele nouă luni din acestan, faţă de 2,5 milioane de euro anul trecut, repre - zentând circa20% din vânzările totale ale Otter Distribution.
De ce a fost închisă fabrica de la Timi - şoara, unde conform unorinformaţii anteri - oare Geox investise 75 mil. euro şi careajunsese la un moment dat să aibă 1.300 de angajaţi? Au devenitcosturile cu forţa de muncă prea mari?
Conform Institutului de Statistică, salariul mediu lunar laTimişoara este de 1.800 de lei (428 de euro) net, cu 30% mai maredecât media naţională, iar şomajul de doar 4%, în ciuda crizei şi adublării şomajului la nivel naţional până la 8%.
"Nu a fost problema costurilor. Vrem să ne concentrăm mai mult pedistribuţie, retail şi dezvoltarea unor noi tehnologii. De aceea ampreferat să facem outsourcing pentru producţie. Şi în Slovacia amprocedat la fel, am decis să lucrăm cu parteneri."
Polegato admite totuşi că în România a remarcat o creştere acheltuielilor cu forţa de muncă în ultimii 3-4 ani. În plus,fluctuaţia personalului devenise prea ridicată la un moment dat,mulţi angajaţi preferând să plece să lucreze în Spania sauItalia.
Fondatorul Geox mai aminteşte şi o altă problemă: angajaţiifabricii lipseau destul de mult în timpul lucrărilor agricole.Totuşi, forţa de muncă în industria uşoară din România este binecalificată, având în vedere şi expe - rienţa istorică în acestsector, de producţie de încălţăminte şi de prelucrare apieilor.
"În viziunea mea, este timpul ca firmele româneşti de încălţăminteşi îmbrăcăminte să treacă de la outsoursing la producţia sub brandpropriu. Sunt destui tineri aici care s-au specializat înmarketing, în vânzări, sunt foarte buni specialişti în producţia deîncălţăminte."
De altfel, Polegato consideră că a venit timpul ca România săobţină o identitate în business. "Până acum nu aţi făcut decât săproduceţi pentru alţii. Trebuie să vă găsiţi o identitate înbusinessul european. Dacă Italia este recunoscută pentru fashion,Franţa pentru mâncare, Germania pentru maşini şi Marea Britaniepentru bănci, care este identitatea României?"
Care este răspunsul proprietarului celui de-al doilea cel maivândut brand de încălţă - minte nonsport din lume, care a foststrâns legat de economia românească în ultimii 10 ani? "Din punctulmeu de vedere, România trebuie să se identifice în Europa ca unputernic producător agricol. Dacă aş fi eu preşedintele UniuniiEuropene, mâine aş decide să aloc bani României pentru a deveni unputernic producător agricol şi pentru industria agro-alimentară",spune Polegato.
Preşedintele unuia dintre cele mai în vogă branduri de încălţămintespune că investitorii străini, inclusiv italieni, care au cumpăratpână acum zeci de mii de hectare, mai ales în vestul ţării, sunt încea mai mare parte speculatori. "Nu sunt companii care săinvestească în producţia locală, sunt speculatori. România arenevoie de companii care să investească în producţiaagroalimentară."
Polegato, care a venit în România pentru un speech la o conferinţăa Institutului Aspen desfăşurată săptămâna trecută, a spus că i separe inadmisibil ca la micul dejun (la Hotel Intercontinental) sămănânce unt austriac.
"De ce? Chiar nu există producători români de unt? România chiar artrebui să exporte, nu să importe produse alimentare", spune omul deafaceri italian, care subliniază pe de altă parte că în ultimii anicalitatea vinurilor româneşti a crescut. "Acum câţiva ani, cele maimulte erau de calitate medie.
Acum, şi prin implicarea investitorilor austrieci şi italieni,calitatea vinurilor româneşti a ajuns să o egaleze pe cea a celorfranceze şi italiene. Este nevoie doar de investiţii în marketingşi promovare."
Polegato, care este şi consul onorific la Treviso al României, maiafirmă că un alt sector strategic pe care ar trebui să se bazezeRomânia este IT-ul. "Aveţi specialişti foarte buni, dar îi pierdeţipentru că pleacă peste hotare. Este foarte grav să vă pierdeţiforţa de muncă!" Mario Polegato este de mulţi ani membru alConfindustria, cea mai puternică federaţie a companiilor italiene,şi membru în board-ul multor universităţi şi al altor bănci saucompanii italiene.
Ce ar trebui să facă companiile româneşti, mediul de business,pentru a avea o poziţie mai puternică, pentru a participa la dezvol- tarea economică a României, aşa cum a făcut Confindustria,organizaţie patronală înfiinţată acum 100 de ani care a determinatindus - trializarea Italiei?
"România are nevoie de două lucruri: să-şi găsească o identitate înmediul de business internaţional şi să găsească o soluţie laproblema ţiganilor. 99% din români sunt serioşi, dar există acestesituaţii care au creat o imagine destul de dificilă de la Parispână la New York."
Dar ce se întâmplă cu criza? A reacţionat eficace până acum UniuneaEuropeană? "Este momentul mondializării, iar într-o piaţă liberăeste imposibil să rămâi în competiţie folosind vechile strategii.Cheia este inovaţia, creativitatea, folosirea potenţia - lu luioamenilor tineri. Aceasta este cheia ie - şirii din criză pentrutoţi membrii UE. Să luăm exemplul Geox, care şi-a făcut loc pepiaţă tocmai ca urmare a inovaţiei."
Omul de afaceri afirmă că tinerii trebuie să asimileze mult maibine conceptul, ideea de "patent", de protecţie oferită de legeunei inovaţii care determină schimbări pe o piaţă.
Cum s-a protejat Geox de eventualele contrafaceri de pe piaţachineză însă, având în vedere că a ajuns să aibă 200 de magazineacolo? "Nu am mers acolo decât atunci când am obţinut certificatulde protecţie a conceptului, adică la şase ani de când am depuscererea." Polegato afirmă că pe viitor, şansa Europei este sădevină un furnizor de concepte.
"Nu mai putem intra în competiţie cu restul lumii la producţie. Noitrebuie să ne ocupăm de design, de investiţii în tehnologie, demarketing. Acum 20 de ani, când a căzut Zidul Berlinului, mulţiinvestitori au venit aici în estul Europei pentru forţă de muncămai ifetină. Acum nu mai este cazul. Chiar şi în China devine dince în ce mai scumpă producţia, în provincia Guandong, spre exemplu,atât din cauza creşterii salariilor, cât şi pentru că guvernulîncearcă să impulsioneze muncitorii să se întoarcă în agriculturăacordându-le prime", explică Mario Polegato tabloul geostrategicmondial.
În China salariul mediu net este de circa 100 de dolari pe lună,faţă de 400 de dolari în România şi faţă de 2.400 de dolari înItalia.
În Africa însă este viitorul, afirmă omul de afaceriitalian.
"În primul rând, este foarte aproape de Europa, la o oră-două dezbor. Apoi, este foarte ieftin. Poţi găsi muncitori cu 2 de dolaripe zi (adică un salariu de 40 de dolari pe lună - n. red.). Şi totmai mulţi africani vor un nivel de trai mai bun, au antene cu carevăd programele de televiziune din Italia spre exemplu şi vor ceeace văd la televizor. Iar problema căldurii se va rezolva. Vom facehale de producţie cu aer condiţionat în deşert, alimentate cuenergie electrică obţinută cu panouri solare", a încheiatPolegato.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
