Potrivit datelor publicate de bancă, aproape 11,5% din expunerea Piraeus pe credite pentru persoane fizice era restantă la sfârşitul anului trecut, însumând 610,5 mil. lei (145 mil. euro). Chiar dacă rata restanţelor este similară, în cazul expunerii pe agricultură este vorba despre sume mult mai mici, elementele restante însumând numai 6,8 mil. lei.
În cazul finanţărilor pentru companii din comerţ, banca înregistra restanţe în valoare de 327 mil. lei (aproape 78 mil. euro). La nivelul întregului portofoliu, banca a înregistrat în 2010 o pondere a restanţelor de circa 6,4%, însumând 715 mil. lei (170 mil. euro).
Spre finalul perioadei de boom economic, grecii îşi făcuseră un renume în piaţă în privinţa relaxării cu care acordau credite, astfel că unele bănci mai conservatoare le recomandau direct clienţilor care aveau deja un grad de îndatorare mai ridicat să meargă să întrebe de credit la Piraeus. Expunerea netă totală a băncii însuma 9,7 mld. lei la sfârşitul anului trecut, iar retailul înregistra o pondere de circa 45%, cu credite nete de 4,4 mld. lei (peste 1 mld. euro).
Al doilea în ordinea mărimii expunerii nete este sectorul serviciilor, în care Piraeus are credite acordate de peste 1,4 mld. lei.De asemenea, banca are circa 2,8 mld. lei pe zona administraţie centrală şi bancă centrală.
Spre deosebire de alte bănci cu capital elen precum Banca Românească, ATE Bank, Alpha Bank sau Bancpost - care au intrat în topul celor mai mari pierderi pe semestrul I după standardele româneşti de contabilitate, Piraeus a raportat un profit brut de aproape 44 mil. lei (10,5 mil. euro), în scădere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Soldul creditelor acordate de bancă s-a menţinut la circa 6,7 miliarde de lei (1,58 mld. euro), în condiţiile în care finanţările pentru populaţie au continuat să scadă cu 8%.
Imaginea locală a portofoliului este însă relativă, banca având o parte din credite transferate pe bilanţul subsidiarei de la Londra a grupului elen, în contul cărora filiala locală încasează comisioane pentru serviciile de administrare.
Asemenea altor bănci, Piraeus are dificultăţi cu executarea silită a activelor preluate de la clienţii care nu-şi mai plătesc creditele. Numai în luna octombrie banca a programat aproape 40 de licitaţii pentru vânzarea de terenuri şi locuinţe recuperate în schimbul creanţelor neîncasate.
Banca-mamă din Grecia resimte presiunea sub care se află întreg sistemul bancar elen, iar în ultima lună a înregistrat o scădere a preţului acţiunilor de aproape 50%, până la 0,286 euro. În aceste condiţii, banca mai are o valoare bursieră de numai 327 mil. euro.
Cel puţin deocamdată atenţia este concentrată pe fuziunea dintre Alpha Bank şi EFG Eurobank, care aşteaptă să primească undă verde de la acţionarii celor două bănci pe 24 octombrie. Există însă ideea că piaţa bancară din Grecia are nevoie şi de alte mişcări de consolidare care ar putea implica şi National Bank of Greece sau Piraeus Bank. Statul elen deţine acţiuni atât la NBG, cât şi la Piraeus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
