"Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung", spune Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor.
A doua ieşire în acest an a Finanţelor pe Wall Street este pozitivă pentru consolidarea prezenţei României pe piaţaamericanăşi o alternativă de a atrage investitori, şi a fost realizată la un cost uşor mai scăzut decât la prima emisiune, afirmă unii analişti. Costul rămâne mare în viziunea altor analişti, care remarcă lipsa aceluiaşi entuziasm al Finanţelor pentru susţinerea pieţei de obligaţiuni din România şi a fondurilor de pensii.
La emisiunea din ianuarie, după 16 ani de absenţă de pe piaţaamericană, au fost emise titluri cu o valoare de 1,5 mld.dolari, la un randament total de 6,875% pe an.
"Costul este mare. Dar dacă presupunem că nu ne interesează randamentul şi nici că există risc valutar, ar trebui ca măcar să ne intereseze să dezvoltăm piaţa fondurilor de pensii din România. Ar trebui ca Finanţele să facă ceva şi pentru piaţa locală. Dacă este acceptat un randament de 6,5% în dolari, care transformat în lei depăşeşte 7%, de ce nu accepţi şi la titlurile în lei randament de peste 7%", a comentat analistul Florin Cîţu.
El consideră că este oarecum ilogic că Finanţele au respins în urmă cu o săptămână majoritatea ofertelor la o licitaţie de obligaţiuni pe 15 ani, statul refuzând randamente mai mari de 7%, pentru ca apoi să se împrumute în SUA la un cost mai mare. Ministerul Finanţelor a plasat la licitaţia de obligaţiuni pe piaţa locală titluri de numai 40% din suma programată de 300 mil. lei, randamentul mediu acceptat fiind de 6,98%.
Fondurile de pensii au început să acumuleze bani şi cer maturităţi mai lungi fiind interesate de cumpărarea de obligaţiuni. Rămâne de văzut dacă Finanţele îşi vor respecta intenţiile anunţate de a ţine cadenţa cu câte o emisiune de obligaţiuni pe termen lung, de peste 10 ani, în fiecare trimestru.
Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor, susţine că există o preocupare în egală măsură pentru finanţarea de pe piaţa internă, unde consideră că încep să se vadă rezultatele eforturilor de a construi o curbă de randament adecvată a titlurilor de stat, cu maturităţi de la 6 luni la 15 ani şi costuri în scădere pentru stat.
Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank, caracterizează ieşirea Guvernului pe piaţa din SUA ca fiind pozitivă în consolidarea prezenţei României pe piaţa de obligaţiuni americană, "o alternativă de a atrage investitori" (în afară de piaţa locală şi de piaţa europeană).
"Rezultatul, în termeni de costuri, arată mai bine decât prima emisiune, dar suma atrasă a fost la jumătate. Piaţa secundară a cotat această emisiune la un randament de aproximativ 6,4%, foarte aproape de rezultatul final (luând în considerare că suma a fost mai mare decât volumele tranzacţionate pe piaţa secundară, diferenţa este justificată)", a comentat Molnar.
Dacă în ianuarie emisiunea a fost suprasubscrisă de 4,5 ori, cererea din partea investitorilor depăşind 7 mld. dolari, acum emisiunea a fost suprasubscrisă de peste patru ori, valoarea totală a ofertelor depuse de investitori fiind de 3,2 mld. dolari, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Finanţelor.
Suma cumulată atrasă anul acesta de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate în 2012.
"Atragerea acestor bani la începutul anului înseamna că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă", consideră analiştii de la ING Bank.
Operaţiunea a fost susţinută de cei trei giganţi financiari cu putere de distribuţie globală Citi, HSBC şi Deutsche Bank, care au fost angajaţi ca lead-manageri ai emisiunii.
Cine a cumpărat bondurile româneşti
Obligaţiunile lansate de Ministerul Finanţelor marţi pe piaţaamericană, prin redeschiderea emisiunii lansate la sfârşitul lunii ianuarie, au fost cumpărate în principal de investitori din SUA şi Marea Britanie.
Structura investitorilor pe zone geografice este: SUA - 42%, Marea Britanie - 35%, Europa - 18%,Asia- 5%, potrivit Ministerului Finanţelor.
"Ponderea investitorilor din SUA a scăzut faţă de emisiunea iniţială cu 6%, iar cea a celor din Marea Britanie a urcat cu 5%. În acelaşi timp a crescut de la 2% la 5% procentajul investitorilor asiatici. Structura arată că România inspiră încredere pe din ce în ce mai multe pieţe. Se remarcă de asemenea creşterea ponderii investitorilor care caută active sigure, pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii, firmele de asigurări şi băncile centrale", spune Drăgoi.
Din punct de vedere al tipului de investitori, ponderea cea mai mare o deţin managerii de fonduri, cu 61% din total, după care urmează fondurile de hedging, cu 16%. Categoria companii de asigurare, fonduri de pensii, bănci centrale, a cumpărat 15% din bonduri, iar băncile comerciale şi investitorii retail şi-au adjudecat 5% din titluri. 3% din titluri au fost achiziţionate de alţi investitori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
