• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
Mediafax.biz Exclusiv

Scăderea dobânzii şi reducerea rezervelor minime, pe masa BNR

Scăderea dobânzii şi reducerea rezervelor minime, pe masa BNR

Foto Adrian Stoicoviciu

Autor: Cristian Hostiuc

23.08.2011, 20:34 690

"Se pare că BNR discută schimbarea de perspectivă a politicii monetare având în vedere că inflaţia scade. Dacă în august şi septembrie inflaţia va fi sub 5% şi chiar spre 4%, BNR va opera o parte din reduceri pentru a se adapta condiţiilor", a menţionat o sursă bancară.

Este pentru prima dată din luna mai 2010 când BNR vrea să relaxeze politica monetară pe care a ţinut-o strâns după creşterea TVA de la 1 iulie 2010, care a declanşat dublarea inflaţiei în ultimul an. Inflaţia a crescut puternic în prima parte a acestui an, la peste 8% ca rată anuală, şi implicit peste aşteptările BNR. Pe lângă efectul majorării TVA, a intervenit şi creşterea preţurilor la produsele alimentare, ceea ce a ţinut inflaţia câteva luni bune la peste 8%. De-abia în iulie inflaţia a coborât la 4,85% ca urmare a trecerii efectului TVA şi a ieftinirii produselor agroalimentare datorită recoltei bune.

Dacă inflaţia coboară spre 4%, iar dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,25%, atunci s-ar putea spune că BNR are o politică monetară tare care ar mai trebui relaxată, a menţionat sursa citată.

Dobânda de politică monetară este bătută în cuie la 6,25% de 15 luni, iar rezervele minime obligatorii la lei se situează la 15% din iulie 2009. Rezervele minime sunt cel mai puternic instrument de politică monetară şi reprezintă sumele care trebuie trimise de băncile comerciale în cont la BNR din totalitatea depozitelor atrase.

Eliberarea câtorva miliarde de lei îi va obliga pe bancheri să găsească clienţi privaţi pentru credite în moneda naţională şi să reducă dobânzile.

În ultimul timp, odată cu revenirea tensiunilor pe pieţele financiare internaţionale, jucătorii din piaţa locală îşi puneau problema ca BNR să întărească politica monetară pentru a ţine banii în ţară.

Dacă băncile vor avea lei în plus şi nu vor dori să-şi asume riscul creditării, nu există posibilitatea să schimbe leii în valută şi astfel să repatrieze o parte din liniile de finanţ are acordate de băncile-mamă? "Dacă vor dori să repatrieze banii, s-ar putea să nu se încadreze în criteriile de prudenţialitate, lichiditate şi solvabilitate, având în vedere că presiunea creditelor neperformante încă este mare", a spus sursa citată.

Economia românească este puternic dependentă de euro, în special la creditele acordate, iar tensiunile din ultimul an din Europa au făcut ca sursele de finanţare în euro să fie mai scumpe şi mai greu de accesat.

În aceste condiţii, BNR încearcă să îndrepte atenţia pieţei spre lei, dar pentru aceasta băncile trebuie să reducă dobânzile la credite astfel încât nivelul acestora să se apropie ca şi competitivitate de un împrumut în euro.

În acest moment, pentru persoanele fizice băncile dau credite în lei cu dobânzi care depăşesc 12% cu excepţia ratelor promoţionale. O reducere a dobânzilor la împrumuturile în lei sub 10% ar face creditul în moneda naţională mai rentabil decât un credit în euro, luând în considerare fluctuaţiile de curs de schimb.

Pentru a-şi asigura surse de finanţare în lei şi pe fondul unui acces mai redus pe pieţele financiare externe, băncile au plătit la depozitele în lei o dobândă destul de ridicată, şi de peste 7%. Acest fapt le-a obligat să ceară şi la credite un preţ mai mare clienţilor.

Pe piaţa monetară interbancară dobânzile la lei au fost destul de scăzute, dar fracturarea pieţei a făcut ca resursele disponibile să fie dezechilibrate. O parte din bănci aveau prea multă lichiditate, dar preferau să o ţină la BNR şi să primească dobândă decât să-şi ia un risc şi să împrumute altor bănci care aveau nevoie de bani.

Pentru sistemul bancar titlurile Ministerului Finanţelor erau cel mai bun plasament. Anul acesta, odată ce Trezoreria statului a avut mai mulţi bani, iar bugetul a fost mai echilibrat, dobânzile la titlurile de stat au scăzut rapid, sub 7% pe an.

În ultimele săptămâni pe piaţă a reapărut o tensiune între Finanţe şi bănci cu privire la dobânzile titlurilor de stat.

Băncile au cerut o dobândă mai mare pe fondul turbulenţelor externe, dar Finanţele - având un tampon de lichiditate în spate - nu au vrut să plătească preţul.

Neavând o perspectivă clară de îmbunătăţire a economiei, în continuare cererea de credite noi nu a crescut. Mai mult, băncile au operat refinanţări, iar creditele s-au plimbat de la o bancă la alta, creşterea de sold fiind redusă.

În ultimul timp parcă se vede o creştere a creditelor noi, a spus sursa bancară.

În trimestrul al doilea economia a avut o creştere de 0,2% faţă de trimestrul I şi un plus de 1,4% faţă de perioada similară din 2010. Pe primul semestru din acest an economia a crescut cu 1,7% faţă de semestrul I 2010. Chiar dacă industria şi exporturile au mai încetinit puţin din cauza tensiunilor din Europa, anul agricol bun şi un uşor plus în consumul privat spre finalul anului vor aduce creşterea economică prognozată de 1,5%, a menţionat sursa citată.

În condiţiile în care Guvernul are un spaţiu fiscal extrem de redus sub presiunea FMI, prin scăderea dobânzii de politică monetară şi mai ales prin reducerea rezervelor minime BNR vrea să încurajeze creditarea în moneda naţională şi implicit creşterea economică.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9461
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9454
Azi: 4.7286
Diferență: -0,291
Ieri: 4.7424
Azi: 5.7088
Diferență: -0,7597
Ieri: 5.7525
Azi: 4.9311
Diferență: -0,3133
Ieri: 4.9466