"Multe companii de stat au datorii la buget, dar şi între ele. Se dau bani de la buget la un «capăt» al circuitului, datoriile se sting în lanţ între ele şi se obţin venituri la buget. Desigur, trebuie urmărit foarte atent circuitul banilor pentru a nu apărea scurgeri spre alte zone. Un flux poate dura câteva luni, iar acest mecanism a funcţionat foarte bine în 2002, când am redus astfel o bună parte din arierate", spune fostul ministru al finanţelor din guvernul Năstase.
Cât priveşte ipoteza de creştere a intrărilor de bani de la UE, Tănăsescu susţine că aceasta a fost luată în calcul pe baza estimărilor făcute chiar de către reprezentanţii Comisiei Europene, pe proiecte concrete.
"Cred că în perioada următoare vor fi deblocate şi rambursările de fonduri, probabil undeva în ianuarie, deci nu întrevăd probleme din această cauză." El nu consideră îngrijorătoare nici încetinirea încasărilor din TVA devenită vizibilă în octombrie, când au fost cu 4,6% mai mici decât în octombrie 2010, această sursă majoră de venituri bugetare resimţind imediat epuizarea efectului de bază de după majorarea cotei la 24% din vara anului trecut.
"Într-adevăr, a fost o încetinire în octombrie dată de încetinirea consumului, însă nu este vorba despre o tendinţă generală care să continue." O altă sursă de venituri cu potenţial mare, dar foarte greu valorificată rămâne reducerea evaziunii fiscale.
Autorităţile au adoptat în prima parte a acestui an reglementări privind taxarea averilor mari vizibile, dar nedeclarate la Fisc, însă aplicarea în practică întârzie.
"Fondul a acordat asistenţă tehnică pentru înfiinţarea unui departament specializat în cadrul ANAF, însă am înţeles că există probleme cu recrutarea oamenilor necesari. Oricum, Guvernul s-a angajat ca structura să fie funcţională când misiunea FMI va reveni la Bucureşti în ianuarie." Misiunea Fondului ar urma să efectueze o nouă vizită trimestrială de evaluare în perioada 25 ianuarie - 7 februarie. Tănăsescu spune că ar putea fi făcuţi paşi mai importanţi în combaterea evaziunii fiscale. "Cred că şi există deja sume importante colectate de la evazionişti, însă există şi o problemă de comunicare. Ar fi util să se poată spune: «Aceste miliarde au fost recuperate din evaziune»."
Nu există disfuncţii în finanţarea statului
Ministerul Finanţelor nu înregistrează nicio disfuncţie în finanţarea deficitului bugetar şi în refinanţarea datoriei publice, nu există niciun derapaj la nivelul randamentelor, continuă să acceseze piaţa locală şi nu văd în acest moment niciun risc să fie necesară tragerea de fonduri din acordul cu FMI şi UE, afirmă Mihai Tănăsescu.
"România continuă să se finanţeze în mod constant de pe piaţa locală şi şi-a creat buffere atât la nivelul politicii fiscale, cât şi al politicii monetare şi al politicii de trezorerie pentru eventualitatea în care riscurile externe se accentuează. Trezoreria poate acoperi cheltuielile pe 4 luni cu rezervele pe care le-a strâns, dar aceasta nu înseamnă că statul nu se mai finanţează. Se vede că licitaţiile de titluri de stat merg în continuare şi cel puţin în acest moment nu văd de ce ar fi nevoie să tragem bani din acordul preventiv." Fostul ministru de finanţe crede că România nu ar trebui să revină la vânzarea de titluri de stat direct către populaţie, pentru că ar reprezenta un semn de slăbiciune în actuala conjunctură.
"Statul are capacitatea să se finanţeze prin mecanismele folosite în prezent, iar revenirea la titlurile de stat pentru populaţie ar fi un semn de slăbiciune, nu avem nevoie de aşa ceva. Finanţarea direct de la populaţie este o soluţie primitivă, care poate fi luată în calcul doar în ultimă instanţă, ca măsură complementară, dar acum nu-i văd rostul." Tănăsescu a fost ministrul care a eliminat titlurile de stat pentru populaţie, la recomandarea FMI, în contextul în care piaţa începea să fie inundată de fluxuri externe de capital.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
