"Consumul nu ascăzut neapărat ca număr de bucăţi vândute, ci ca valoare, şi astadin două cauze. Prima este lupta pe preţ, din cauza intensificăriiconcurenţei, iar a doua este determinată de populaţia care seîndreaptă din ce în ce mai mult spre primul nivel depreţ."
În prezent, ocategorie largă de clienţi se orientează spre primul nivel de preţşi o zonă îngustă orientată către premium. Nivelul mediu de preţ aavut cel mai mult de suferit în criză. Pe viitor, adaugă el, vaexista o diferenţiere a clientelei pe niveluri de preţ.
"Nu vom vedea de azi pemâine, va fi un proces lung, care va dura ani de zile."
Industria trage economia
Vlad crede că 2011 va fi anul stabilizăriisituaţiei economice, nu neapărat în retail, ci în cazul economieiîn ansamblu. Din fericire, spune el, suntem interconectaţi cupieţele vest-europene, iar stabilizarea lor va duce şi lastabilizarea noastră ca economie.
"Probabil vom vedea un prim semestru dificilşi un al doilea stabil."
Industria, crede el, va fi primul sectorcare îşi va reveni, avantajate fiind îndeosebi segmentele care auclienţi în vestul Europei şi America, zone ieşite deja dinrecesiune.
"Atunci când primele rotiţe ale mecanismuluieconomic se învârt, ele atrag după sine şi alte rotiţe care la unmoment dat stabilizează economia şi o duc spre o uşoarăcreştere."
Anul trecut consumul, principalul motor aleconomiei din anii de boom, a scăzut cu 5,3%, potrivit datelorInstitutului Naţional de Statistică, şi trendul a continuat şi înprimele două luni ale anului, când consumul a continuat să secontracte cu peste 5%.Această situaţie vine după ce în perioada de boom ratelede creştere depăşeau 10%.
"Va fi dificil să mai vedem şi la consumrate de creştere de peste 10%. Odată ce oamenii şi-au înlocuit ceaveau vechi sau şi-au satisfăcut lipsurile, va trebui să mai treacăo perioadă până ce bunurile de folosinţă îndelungată să trebuiascăînlocuite. Creşteri exponenţiale deci nu vom mai vedea."
În cazul bunurilor nealimentare s-a observato scădere mai pronunţată a consumului decât în cazul celoralimentare pentru că oamenii au renunţat la tot ce nu le esteabsolut necesar. Vlad spune că sectorul nealimentar a mai fostlovit şi de stoparea creditării, lucru straniu şi nu în totalitateexplicabil având în vedere că segmentul creditelor de consum a datcele mai puţine bătăi de cap sectorului bancar.
"Împrumuturile acordate persoanelor juridiceau fost problematice, nu cele date populaţiei. Deocamdată nu sesimte o dezgheţare a creditării", explică cel care conduce SelgrosCash&Carry România de la lansarea pe piaţa locală în2001.
Deşi nu oferă estimări privind momentul cândvom vedea o revenire a creditării, Vlad spune că în a doua parte aanului o să vedem un trend uşor ascendent în cazul economiei. Eladaugă însă că nu trebuie să ne facem iluzii că vom avea creşteride 8-10% similare celor din perioada de boom, care nu erau creşterisănătoase, erau în mare parte creşteri speculative.
Şeful Selgros Cash&Carry, unul dintrecei doi jucători din România pe segmentul cash&carry alături deMetro Cash&Carry România, mai crede că românii au nevoie să îşirecapete încrederea în economie.
Plan Marshall pentruRomânia
"De ce avem noi însă nevoie ca ţară esteîncrederea. Fără ea va fi dificil să ne revenim.Planul Marshall după al Doilea RăzboiMondial nu a fost important numai prin prisma banilor investiţi îneconomiile prăbuşite, ci a dat semnalul unui nou început.Le-a dat oamenilor odirecţie şi le-a redat încrederea în sine şi entuziasmul. De astaavem nevoie şi noi."
Anul trecut, crede Vlad, a fost un an deîncercare, un an în care fiecare retailer a trebuit să îşi menţinăcota de piaţă dobândită în anii anteriori, un an în care "amîncercat să ne asigurăm poziţia pentru o relansare care va veniprobabil începând cu anul viitor".
Deşi nu oferă cifre, pentru că "nu au fostîncă făcute publice oficial", Vlad spune că pentru SelgrosCash&Carry România, companie intrată pe piaţa locală în 2001,anul trecut a fost similar cu cel precedent, când afacerilecompaniei au fost de circa 720 mil. euro.
Pentru acest an el spune că este dificil săfacă estimări, însă "oricum ar fi, nu vom mai vedea contracţiapieţei".
"2010 a fost similar cu 2009, un an în careîn retail în ciuda contracţiei consumului piaţa a trebuit să fieîmpărţită între şi mai mulţi jucători.Au intrat recent jucătorii pe suprafaţămică. Ei sunt abia la început de expansiune."
Vlad adaugă că şi pe segmentulcash&carry există loc de creştere, dar moderată, în condiţiileîn care atât segmentul cash&carry, cât şi cel alhipermarketurilor, ambele fiind formate de suprafaţă mare, se aflăspre sfârşitul expansiunii. El mai spune că în următorii cinci anivom vedea o încetinire a ritmului expansiunii, iar Selgros va maideschide în următorii cinci ani trei magazine.
"Este greu de crezut că magazinelecash&carry vor acoperi toate judeţele ţării.Cred că nu va fi necesar. Mai devremesau mai târziu vom asista la o îmbunătăţire a infrastructuriirutiere astfel încât un oraş mare va putea deservi şi judeţelelimitrofe. Vom asista la îmbunătăţirea infrastructurii rutiere înurmătorii trei - şapte ani. Suntem codaşii Europei la acestcapitol, dar din fericire nu suntem singuri. Suntem partea UE carecred ca va încuraja inclusiv financiar crearea unei infrastructuriadecvate în România."
În prezent jucătorii de pe formatulcash&carry acoperă circa jumătate din judeţele ţării. MetroCash&Carry deţine 30 de magazine - 26 de magazine clasice peformat mare şi patru Metro Punct.
Selgros, deţinut începând cu luna ianuarie aacestui an de compania Coop, care operează al doilea cel mai marelanţ de supermarketuri de pe piaţa din Elveţia, după ce anterior afăcut parte din grupul german REWE, deţine pe piaţa locală 18magazine. Fiecare magazin are în medie 250 de angajaţi.
Un magazin nou
"Sperăm să deschidem anul acesta cel puţinun magazin, asta nu ţine numai de noi, ţine şi de rapiditateaobţinerii avizelor şi autorizaţiilor necesare pentruconstruire."
Şeful Selgros spune că se orientează cătreareale - pe lângă oraşul principal includ şi toate localităţile lao distanţă de jumătate de oră, chiar 45 de minute cu maşina - cucel puţin 200.000 de locuitori. Principalele criterii analizatesunt populaţia zonei, venitul mediu, rata şomajului, numărul defirme şi numărul de maşini.
"Ne poziţionăm la ieşirea din oraşele mari,iar poziţionarea noastră nu ţine numai de noi, ci şi de viziuneaurbanistică a autorităţilor din localitatea respectivă. Acolo undeplanul urbanistic prevede o altă destinaţie, obţinerea autorizaţieide construire pentru un complex comercial este mai dificilă.Încercăm să găsim locaţii care să poată deservi atât clientela dinoraş, cât şi pe cea din zonele adiacente."
Magazinele Selgros au între 8.000 şi 10.000de metri pătraţi suprafaţă de vânzare. Vlad nu exclude însă ca peviitor să se orienteze spre magazine cu suprafeţe mai mici. El arurma astfel exemplul altor retaileri precum Metro Cash&Carry -care a lansat Metro Punct (magazine cu o suprafaţă de circa 2.500de metri pătraţi, de câteva ori mai mici decât magazinele clasice)şi Cora, care a deschis magazine de circa 5.000 de metri pătraţi,mult mai mici decât clasicele unităţi cu suprafeţe de circa 13.000de metri pătraţi.
Vlad explică faptul că deschiderea unormagazine cu o suprafaţă mai mică are anumite avantaje comparativ cumagazinele clasice.
"Un big box are pe lângă costuri relativmari şi de amortizat o investiţie iniţială mare. De aceea el nu sepretează decât în oraşele mari, iar numărul lor fiind limitat şiposibilităţile de expansiune ale unui astfel de format suntlimitate."
Investiţia medie într-un magazin Selgroseste de 12-15 mil. euro fără teren. În prezent Selgros are înproprietate toate terenurile şi toate clădirile, "însă pe viitor nuexcludem nicio altă variantă".
Până în prezent Selgros nu a închis niciunmagazin şi nici nu s-a pus problema, "pentru că un astfel deconcept nu îşi arată roadele decât pe termen mediu sau lung. Doardupă cinci ani se poate face o analiză corectă a situaţieieconomice a unui astfel de obiectiv.Credem că până acum am luat decizii corecte,şi mai devreme sau mai târziu, fiecare decizie luată se va fidovedit a fi o decizie fericită".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
