Acum 150 de ani, imediat dupa Unirea Principatelor, una dintre primele griji ale fauritorilor statului roman modern a fost aceea de a da natiunii o institutie noua, care sa foloseasca stiinta statisticii in scopul bunei organizari a societatii. Si iata ca astazi, in familia Uniunii Europene, Institutul National de Statistica isi sarbatoreste implinirea venerabilei varste de un secol si jumatate.
Imi revine onoarea, in numele Bancii Nationale si al Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie a Academiei Romane, sa transmit calduroase felicitari conducerii si personalului Institutului National de Statistica, institutie careia ii facem urari de viata lunga, de noi si importante impliniri.
Mesajul pe care Banca Nationala il adreseaza INS, la aniversarea sa, cuprinde in esenta adevarul ca intre cele doua institutii exista puternice si trainice legaturi. Intemeiate amandoua in secolul al XIX-lea, in zorii capitalismului romanesc, au conlucrat continuu, de-a lungul anilor, cultivand o buna colaborare. Iar acum, la cea de-a 150-a aniversare, noua Lege a statisticii oficiale, din 11 iulie 2009, consfinteste ca INS si BNR colaboreaza si isi coordoneaza activitatile in vederea cresterii eficientei activitatii lor. Este semnificativ, in acest sens, faptul ca insusi presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a salutat cooperarea stabilita prin lege intre Banca Nationala a Romaniei, „ca producator de statistici oficiale", si celelalte autoritati statistice ale statului roman.
Academia Romana, dupa fondarea ei in 1866, a acordat o importanta deosebita colaborarii cu statistica oficiala. Aceasta colaborare se inscrie in prezent, indeosebi prin Sectia de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie, pe linia stradaniilor de a orienta cercetarea stiintifica, dezbaterile academice in directia organizarii pe temelii moderne a statului roman, asigurandu-se valorificarea informatiilor statistice fara de care o buna conducere este imposibila.
Statistica, in Romania, are o lunga istorie. Intr-o lume in care, de vreme indelungata, statistica s-a dovedit a fi un izvor de informatii, facand posibila intelegerea comparativa a starilor demografice, economice, sociale, culturale si politice, era inevitabil ca interesul pentru o astfel de preocupare sa nu se dezvolte si pe teritoriul nostru. Administratia romana a infiintat in Dacia chiar servicii speciale de statistica. Treptat, de-a lungul veacurilor, investigatia statistica a dobandit continuu noi functiuni, noi dimensiuni, cunoscand o vadita intensificare in timpul Regulamentelor Organice.
Dar un curent de oficializare a statisticii nu a strabatut nici Europa, nici alte zone ale planetei inainte de jumatatea secolului al XIX-lea. Si a fost o sansa pentru Romania, imediat dupa Unirea din 1859, sa se poata integra acestui curent. Au aparut atunci, la timpul potrivit, doua personalitati de anvergura, Dionisie Pop Martian in Tara Romaneasca si Ion Ionescu de la Brad in Moldova, care au avut entuziasmul, vointa si capacitatea de a da viata statisticii oficiale romanesti. Ambii fii de preoti, ambii cu studii solide in tara si cu pregatire inalta in mari centre europene de invatamant, unul la Viena, altul la Paris, ambii participanti la revolutia din 1848, ambii publicisti importanti si intemeietori de scoli superioare. Numiti prin vrerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care intelesese rolul statisticii in organizarea statului, Dionisie Pop Martian, ca sef al Serviciului Statistic Central de la Bucuresti, si Ion Ionescu de la Brad la Iasi, au dat statisticii oficiale romanesti stralucirea de care avea nevoie si i-au asigurat unificarea. Apoi, in timp, alte si alte personalitati, intre care George Baritiu, Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil, Sabin Manoila, Anton Golopentia au contribuit la cresterea prestigiului stiintei statistice. Insasi Academia Romana a incurajat fara incetare cercetarea statistica, a sprijinit statistica oficiala sa-si perfectioneze continutul stiintific, sa imbunatateasca nivelul publicatiilor de specialitate.
Astazi, la cea de-a 150-a aniversare, statistica romaneasca duce mai departe bunele traditii statornicite in timp. Intregul angrenaj al statului, institutiile publice, companiile private, pietele, sindicatele, presa, o buna parte a populatiei folosesc datele furnizate periodic de Institutul National de Statistica, institutie ce colaboreaza strans cu Eurostat-ul si manifesta o neintrerupta preocupare pentru specializarea personalului si pentru modernizarea tehnologiilor de producere si prelucrare a informatiilor. Numarul mare de publicatii editate de INS, intr-o neincetata diversificare, raspunde totodata cerintei de crestere a transparentei pe care noua lege a statisticii oficiale o prevede expres. Iar actualul presedinte al Institutului National de Statistica, profesorul Vergil Voineagu, prin calitatea domniei sale de sef al Catedrei de Statistica si Econometrie de la ASE, se inscrie pe linia acestei institutii si duce mai departe legatura sustinuta continuu, timp de 150 de ani, cu scoala romaneasca de economie. Este semnificativ in acest sens faptul ca, in prezent, triunghiul Academia Romana, invatamantul universitar economic si Institutul National de Statistica este ilustrat de personalitati importante, intre care academicienii Emilian Dobrescu si Iulian Vacarel, profesorii universitari Elena Maria Biji, Constantin Mitrut, Ion Rosca si multi altii.
Pentru a marca aceasta sarbatoare, Banca Nationala a Romaniei pune in circulatie, incepand de astazi, 15 iulie 2009, o moneda de argint dedicata celei de-a 150-a aniversari a infiintarii, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Oficiului de Statistica.
La multi ani Institutului National de Statistica!
Academician Mugur Isarescu guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie a Academiei Romane
Bucuresti, 15 iulie 2009
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
