La inceput PSD a anuntat ca la 6 iunie 2004 vor avea loc alegeri locale, iar la 12 decembrie alegeri prezidentiale si parlamentare. La obiectiunea opozitiei ca asta ar duce la al doilea tur prezidential intr-o zi de Craciun (26 decembrie) a urmat marea surpriza: premierul Nastase a lansat teoria unui simultan - in aceeasi zi, 6 iunie, alegeri locale, prezidentiale si parlamentare. Vine imediat pe micul ecran presedintele Iliescu si confirma simultanul. Chipurile argumenteaza el, asta ar impaca toate cerintele, n-ar mai strica sarbatorile de Craciun si pe deasupra ar costa mai ieftin. El a declarat:" Singura solutie constitutionala pentru organizarea alegerilor inainte de 12 decembrie este efectuarea unor alegeri anticipate, care nu trebuie sa aiba loc cu mai putin de 6 luni inaintea expirarii mandatului parlamentului." Dintr-o data, el, care nici nu voia sa auda de anticipate, a devenit avocatul lor. Toate formulate in cea mai mare graba, ca a doua zi trebuia sa plece in Franta. Daca-i intrebi pe juristi ramai consternat de iepurii cu urechi mari ce ar iesi din acest joben electoral. Intre momentul alegerii presedintelui si data cand acesta ar intra in functiune se casca un decalaj de 6 luni, rastimp in care Iliescu ar ramane la Cotroceni pana la consumarea mandatului. In ce priveste guvernul, ca sa aiba loc alegeri parlamentare cu mult inainte de expirarea mandatului de 4 ani al parlamentului in exercitiu, premierul Nastase ar trebui sa demisioneze si sa fie respins de 2 ori de catre parlament. O zapaceala care ar produce haos. Pentru mine ramane un mister cum oameni cu asa mare raspundere in stat au produs un asemenea haloimas.
Noroc ca a venit propunerea Aliantei PNL-PD care introduce un factor de rationalitate in acest proces politic. Ea propune urmatorul calendar: primul tur al alegerilor locale la 6 iunie 2004, iar peste doua saptamani al doilea tur pentru desemnarea primarilor; pentru prezidentiale si parlamentare, alegeri la 28 noiembrie, cu al doilea tur pentru desemnarea presedintelui la 12 decembrie. Dupa parerea juristilor consultati, acest calendar satisface cerintele constitutionale. Un calendar chibzuit care ar permite functionarea normala a institutiilor politice. Pe o asemenea baza se poate ajunge la consens. De altfel, miercuri seara, la un talkshow, liderul PSD Viorel Hrebenciuc declara ca, daca 28 noiembrie este un termen constitutional, partidul sau va fi de acord, iar vineri si liderul PRM Corneliu Vadim Tudor s-a declarat in favoarea lui 28 noiembrie. Pe scurt, calendarul nu pare a fi o problema. In schimb, se anunta o lupta apriga in jurul problemelor de fond ale noii legi electorale. Mari deosebiri de vederi exista in privinta votului uninominal. Alianta PNL-PD pledeaza pentru vot uninominal si la Camera si la Senat, PSD se declara in favoarea acestuia numai la Senat, fiindu-i teama ca nu va dispune de majoritate compacta la votarea legilor. Pentru motive diferite, PRM si UDMR se opun introducerii votului uninominal. PRM se teme ca expunerea candidatilor sai in fata opiniei publice si a presei va duce la incursiuni biografice neconvenabile, preferand liste de partid. UDRM a facut niste socoteli aritmetice ca aceasta reforma i-ar scadea sufragiile. O alta problema disputata este reducerea numarului de deputati si senatori - cat de mare va fi reducerea? Ceea ce se impune de urgenta este convocarea Comisiei parlamentare pentru elaborarea legilor electorale si este probabil ca va fi necesara si o discutie cu liderii partidelor la Cotroceni pentru a se ajunge la consens.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
