În primăvara anului 2009 devenise o modă printre analiştii economici şi oficialii români să vorbească despre nevoia unui nou model de creştere pentru economie. Dependenţa de finanţările externe, creşterea pe datorie - se spunea, nu mai aveau cum să mai funcţioneze.
La trei ani de la căderea Lehman Brothers, ce s-a schimbat în economie astfel încât să fie mai protejată faţă de turbulenţele financiare internaţionale? Dependenţa de finanţarea externă a trecut de la privat la stat, iar fluxurile interne tot nu le suplinesc pe cele externe. Fluxul de economisire, care ar trebui să se regăsească în finanţare pentru companii şi persoane fizice, este insuficient intern, iar creşterea majoră în fluxul comercial vine tot la extern.
Ultimele date de la Institutul de Statistică arată că depedenţa de exterior a economiei continuă, dar de data aceasta nu prin fluxurile financiare care au finanţat consumul, ci prin capturarea creşterii economice de către exporturi. În semestrul 1, pentru prima dată după 1990, exporturile au avut o dinamică mult mai bună decât a importurilor în datele PIB, crescând cu 15%, faţă de o majorare cu 11% a mărfurilor aduse din exterior.
Pentru comparaţie, în primele şase luni din 2007, exporturile creşteau cu 8%, iar importurile cu 25%. Doar acest fapt a permis ca, în pofida scăderii pe toată linia la celelalte componente ale utilizării PIB pe primul semestru 2011: consumul populaţiei, cu -1,7%, al administraţiei publice, cu -7,2% şi investiţiile, cu -1,7%, economia să fie totuşi pe plus, cu 1,6% faţă de anul trecut.
Astfel, cu toate că exporturile au o pondere mai redusă în economie, de 30%, faţă de Polonia şi Ungaria, cu 50-60%, reuşesc să determine relansarea. Datele regionale arată însă că miza desprinderii de trendul occidental este asumată de Polonia, care raportează o creştere de 4,5%în 2011. În context, clasamentul Deloitte top 500 al celor mai mari companii din Europa Centrală şi de Est dat ieri publicităţii este elocvent. Cei mai mari jucători din această economie, companii cu afaceri de 20 miliarde de euro ca PKN Orlen (petrol) sau Jeronimo Martins (retail şi transporturi, 5 mld. euro) au avut afaceri cu 30% mai mari în 2010.
Poate economia românească să-şi găsească un parcurs propriu, în condiţiile în care exporturile sunt de aşteptat să-şi încetinească ritmul de creştere ca urmare a tensiunilor din zona euro? Se poate crea un circuit local de producţie-consum care să aşeze pe un palier superior an după an produsul intern brut fără contribuţia exporturilor?
Răspunsul stă doar în investiţii, care deocamdată sunt pe minus. Fără ca firmele să dezvolte noi capacităţi de producţie şi să mărească productivitatea, adică cifra de afaceri per angajat, valoarea adăugată nu poate creşte.
Un semnal bun vine din agricultură, dar nu neapărat ca urmare a recoltei din acest an. Aici este spaţiu mare de creştere a productivităţii. Micii fermieri deja nu mai merg în piaţă la vânzare, ci se concentrează pe producţie şi investesc. Irigaţiile prin picurare, de care se vorbea ca despre un mit acum 10 ani, au ajuns un echipament comun la mulţi legumicultori care au afaceri de 30.000 sau 100.000 de euro pe an. Fermierii descoperă diviziunea muncii şi specializarea. Vor urma investiţiile în ambalare şi asocierea pentru punerea pe piaţă a produselor.
"Am reuşit să ţin preţurile jos pentru că îmi cumpăr toate legumele, ceea ce înseamnă 10% din costuri, de la un fermier din Slobozia Veche", spunea recent într-o discuţie cu ZF proprietarul reţelei de restaurante City Grill Dragoş Petrescu. Industrializarea agriculturii, noul El-Dorado al României, va internaliza creşterea economică şi va diminua dependenţa de export.
În toamna anului 2008, când a căzut Lehman Brothers, marile companii industriale au pus frână: Arcelor Mittal a închis un furnal, Dacia a oprit producţia, iar efectele au fost dramatice. Exporturile totale ale ţării au căzut cu 30% într-o lună, determinând o cădere a economiei cu 10% care nici acum nu s-a recuperat şi probabil că nici în următorii trei ani nu se va recupera. Un alt model de creştere economică nu a apărut între timp, deci nu avem nici creştere. Măcar să construim un model de amortizare pentru frânele externe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
