Toata lumea crede ca Traian Basescu este creatorul crizei politice izbucnite in 2005, dar parerile privind semnificatia acestei crize sunt impartite. Unii sustin ca presedintele face bine ce face rascolind maruntaiele politicii, ca un medicament imposibil de digerat, dar vital. Era absolut necesar, dupa 17 ani, sa riscam o indigestie la scara nationala, pentru ca numai asa putem afla ca avem un stomac, un ficat, ca avem deci organe; numai asa ne putem vindeca. Uneori pentru a rezolva o criza este util sa intram intr-o criza si mai mare. Altii vad in activitatea presedintelui o noua boala, indusa artificial si de al carei efect trebuie sa scapam cat mai repede. Tocmai cand credeam ca ne-am revenit, cand ne aflam in convalescenta dupa o tranzitie lunga si dureroasa, a venit Traian Basescu si ne-a distrus din nou echilibrul, linistea, sanatatea. Ambele interpretari admit ca cel care a provocat criza este seful statului, numai ca in timp ce pentru unii Traian Basescu este un medicament, pentru altii este o otrava.
Dupa cum se stie, distanta dintre medicament si otrava nu este deloc mare. Ceea ce pentru un organism este mortal pentru un altul poate sa fie o obisnuinta, o nevoie imperioasa sau chiar o binecuvantare. Fiecare isi mentine echilibrul cum poate, iar pentru asta unii recurg la mijloace neconventionale. In cazul de fata problema este de a decide daca Traian Basescu are, pentru trupul natiunii, un rol binefacator sau distructiv. Dificultatea evaluarii tratamentului medical vine de regula din insuficienta examinare a simptomelor, care pot fi inselatoare. Ne putem amagi usor atunci cand cauzele bolii raman imprecise, cand diagnosticul este o controversa. Asta fara indoiala, caci in primul rand asupra bolii de care am suferi nu suntem de acord. Noi nu stim care este boala si nu stim sau nu recunoastem nici macar ca am suferi de vreo boala.
Chestiunea devine cu atat mai dificila daca afectiunea nu este nici pe departe o insuficienta renala sau o disfunctie biliara, ci - ca sa zic asa - o insuficienta morala sau o disfunctie afectiva. Medicina interna este un domeniu vast, dar in care bolile sunt precise si numarate. In ce priveste maladiile morale, nu dispunem nici de un obiect de cercetare concret determinabil, nici de un set de diagnostice, ci doar de o cazuistica stufoasa. In domeniul moral, cei mai multi dintre noi suntem ca niste bolnavi inchipuiti, cand nu ne declaram morti din oficiu. Boala morala este o chestiune de interpretare. Depinde in ce sistem moral judeci, depinde de "sufletul" fiecaruia. Dar ce este sufletul? Sufletul este o abstractiune, o entitate invizibila, asupra existentei caruia avem, cel putin o parte dintre noi, unele indoieli. Cum sa judeci atunci, cum sa stabilesti un diagnostic? Daca esti hedonosit nu-i o problema, dar ce te faci daca esti crestin si vezi pacate peste tot?
Problemele ridicate sau generate de Traian Basescu: "solutia imorala", "grupurile de interese", "mediocritatea", "coruptia", "condamnarea comunismului" sunt, in fondul lor, probleme de ordin moral. Nu este ca si cum s-ar stabili un impozit, nu este ca si cum ai privatiza o intreprindere. Chiar daca pentru fiecare dintre temele enumerate exista si solutii sau interpretari politice, ba chiar exista si legi, care pot fi aplicate, pana la urma tot la morala se ajunge. De aceea, eu cred ca, in substanta sa, mandatul lui Traian Basescu este un mandat moral.
Si acum intrebarea: este Traian Basescu o otrava sau un medicament? Prin puterea exemplului, esentiala in morala, actualul sef al statului nu prea reuseste sa ne convinga de nimic. Traian Basescu este si a ramas, din punctul meu de vedere, la fel ca ceilalti politicieni. Seful statului n-a fost, nu este si nu va fi un om moral. Prin discurs iarasi el nu reuseste sa ne convinga de nimic. Esenta moralei este actiunea morala, altfel spus, sa faci ceea ce gandesti. Or, e usor sa vorbesti cand n-ai nicio responsabilitate, adica nicio atributie. Traian Basescu ma face sa ma gandesc la un dumnezeu primitiv si desantat care le cere tuturor muritorilor sa se comporte ca niste sfinti. Acele cateva actiuni, cum ar fi condamnarea comunismului sau trecerea arhivelor de la SRI la CNSAS, au iesit din zona morala si s-au transformat in politica. La urma urmelor, ce-i condamnarea comunismului? Tot un discurs.
Este Traian Basescu, deci, o otrava sau un medicament? Cred ca v-ati dat seama de raspunsul meu, dar va las pe dumneavoastra sa decideti, fiecare in sistemul sau moral.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
