Recenta conferinţă de presă a AOAR a stârnit o furtună dereacţii ca urmare a prezentării unui studiu al "EconomistInteligence Unit" (EIU) care arată că la începutul anului leul erasupraevaluat cu 13,5% faţă de euro (ceea ce ar implica un curs lazi de circa 4,7 lei/euro).
Dincolo de comentariile şi argumentele pertinente privind faptulcă un astfel de curs ar reprezenta o exagerare pe liniadevalorizării leului, majoritatea reacţiilor s-au referit laresponsabilitatea pe care BNR o are pentru protejarea cetăţenilorromâni care au luat credite în euro. Opinia cvasiunanimă a fost căabdicarea BNR de la misiunea de protejare a acestora riscă să ducăla probleme sociale de amploare care ar putea afecta şi sistemulbancar.
Făra a minimaliza sau nega necesitatea creării unor mecanismepentru protejarea celor cu credite în euro, credem că aşteptărilecreate asupra îndeplinirii de către BNR a unui astfel de obiectiveste păguboasă riscând să ducă la cheltuirea neeficientă a uneipărţi din rezervele BNR. Analiştii ING estimau recent că numai înluna mai BNR ar fi cheltuit până la 1 miliard de lei pentru a evitadevalorizarea leului. Rolul de protecţie a cetăţenilor care au luatcredite în valută şi care prin devalorizarea leului riscă să intreîn încetare de plăţi trebuie asumat de stat.
Vedem că acest lucru începe să se întâmple în ţărilecentral-europene care se confruntă cu această problemă. Exemplullegii maghiare dă o orientare asupra modului în care poate fiabordată această problemă pentru a se evita tensiunile sociale şi aavea repere riguroase în cheltuirea banului public. Mai mult, secreează şi diverse praguri intermediare pentru stimulareaproprietarului creditat în valută să plătească creditul (deexemplu, în anume situaţii proprietatea locuinţei trece la stat,debitorul devenind chiriaş până când va începe să îşi plătească dinnou ratele). În niciun caz BNR nu îşi poate asuma asemeneamecanisme. Nu este vorba de a adăuga la buget alte cheltuieliprivind protecţia socială a unor categorii sociale care nu îşi maipot respecta angajamente pe care şi le-au asumat şi de crearea dehazard moral. Protecţie socială se face oricum şi aceasta epercepută de opinia publică ca o obligaţie a BNR. Costurile suntuşor de intuit: decidenţii BNR sunt puşi în permanenţă în situaţiade a încerca pe cât posibil să evite acţiuni care duc la diminuareavalorii leului. Acest lucru este sesizat de speculatori care îşimodelează reacţiile în consecinţă.
Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceridin România (AOAR).Punctele de vedere din acestarticol aparţin autorului şi nu angajează în niciun felinstituţiile cu care acesta este asociat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
