...ce fac studentii de luni. Cred ca va amintiti importanta zilei de luni. De luni incep sa invat, de luni ma las de fumat, de baut in exces, de luni nu mai chiulesc, sau de luni imi caut un part-time job. Azi e luni pentru oamenii politici. Si nu numai pentru ca acest articol apare in Ziarul Financiar de luni...
Agenda Romaniei de luni. Agenda Romaniei de luni este una de munca. Pana la urma, trecem prin cea mai fasta economic perioada a ultimilor 17 ani, suntem in al cincilea an de crestere economica sustinuta, mult peste ritmul Uniunii Europene, iar cresterea economica se simte acum nu numai in statistici, ci si in buzunare.
De aceea, intre primele 5 preocupari ale romanilor nu se gasesc nici politica, si nici politicienii, ci calitatea locului de munca, accesul la educatie de buna calitate pentru copii, servicii medicale bune, realizarea sociala (casa, masina, concedii, acces la credite). De aceea, aproape 60% dintre romani (si jumatate dintre votantii PD printre ei) nu au venit la referendum. De aceea, o parte cu mult mai mare a electoratului nu e interesata de razboiul politic.
De luni, Romania va face ce a facut si pana sambata. Va munci, va consuma, va economisi, va investi. Va cauta sa absoarba banii europeni, sa cumpere marfuri de buna calitate si sa produca altele suficient de atractive pentru a le putea vinde pe bani buni. Va atrage mari investitori, care ne vad mai bine decat vrem noi sa ne vedem, va crea locuri de munca bine platite, va construi case, blocuri, birouri si mall-uri intr-un ritm respectabil.
Agenda oamenilor politici de luni. Aici, sunt mai putin sigur pe mine. Din ce am scris mai sus, se vede ca agenda PNL si a guvernului sau va fi una de sustinere a dezvoltarii economice si a cresterii prosperitatii. Incercam, si speram sa reusim, o guvernare similara celei din 1933-1937, care a ridicat tara la maximul bogatiei sale istorice. Vrem ca cei care ne vor vota in 2008 (sau vor alege sa nu ne voteze) sa fie, cu totii si fiecare in parte, multumiti de masura in care nivelul lor de trai a crescut in 4 ani, si in asteptarea unei noi cresteri pe masura in mandatul urmator. Desigur, asta va depinde de sustinerea pe care guvernul o va gasi in Parlament pentru politicile sale. Dintre care raman nenegociabile cota unica de 16%, reducerea CAS cu 6% pana la sfarsitul anului, retrocedarea proprietatilor si lansarea fondului Proprietatea pentru cei indreptatiti la despagubiri, finalizarea reformei in justitie.
Daca nu vom gasi sprijin pentru aceste politici, ramane calea constituirii altui guvern, sau a alegerilor anticipate. Si, bineinteles, calea continuarii razboiului pe scena politica, intre oameni, intre institutii, fara a tine cont ca si economia are o limita a rabdarii. Ba chiar si Bruxelles-ul, care a privit cu destula uimire la balcanicele noastre plangeri catre Inalta Poarta, dar care are si niste concluzii de tras in curand. Iar concluziile nu vor fi in favoarea sau in defavoarea lui Tariceanu si a guvernului sau, dincolo de sperantele tripletei de reclamagii Basescu-Macovei-Marijan Marinescu, ci in favoarea sau in defavoarea contribuabilului roman.
Cum impacam cele doua agende. In 2007, ca si in 1990, ca si in 1997, oamenii politici romani nu au stiut sa mentina coalitii, sa dezbata constructiv si sa gaseasca consensul. Or, acestea sunt conditiile esentiale ale unei democratii europene. Ale unei democratii care priveste departe si construieste pe termen lung.
Votul de sambata e un mesaj clar pentru toti. Partidele politice trebuie sa inteleaga ca Basescu e dorit la Cotroceni de cei care l-au trimis acolo - cetatenii. Basescu trebuie sa inteleaga ca va fi sprijinit in limitele competentelor sale legale, si ca cei care i-au intarit sambata mandatul asteapta de la el sa fie presedinte, nu prim-ministru, ministru al agriculturii, agent comercial pentru amici sau invitat permanent la talk-show-uri de noapte. Trebuie, impreuna, sa dezbatem si sa ajungem la un consens pe marile teme ale reformei institutionale romanesti - sistemul electoral, protectia libertatilor individuale, reforma institutionala.
Cheile sunt dezbaterea si cautarea consensului. Zavoarele sunt razboaiele institutionale si personale, utilizarea discretionara a institutiilor statului, demagogia si populismul. Pana la urma, trebuie sa alegem intre cheie si zavor. Eu merg pe mana cheii, si sper sa castig.
Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
