Am vazut cu totii saptamana trecuta discursul vicepresedintelui american Biden care a pus un accent deosebit pe fenomenul coruptiei si pe importanta pe care combaterea acestuia il are asupra statului de drept, cu privire la care am scris un editorial in urma cu ceva timp. Dl Biden, incercand sa depaseasca probabil tarele de natura culturala specifice regiunii, a mers intr-acolo incat a definit coruptia drept o alta forma de tiranie si o amenintare la siguranta nationala.
Ce este in fapt coruptia din punct de vedere legal ?
Noul Cod Penal, intrat in vigoare la data de 01 februarie 2014, reglementeaza infractiunile de coruptie sub mai multe forme, si anume: luarea de mita, darea de mita, traficul de influenta, cumpararea de influenta etc., in functie de calitatea si contextul in care este posibil sa se produca fapta de coruptie. Definirea a ceea ce se intelege prin fapta de coruptie variaza, asadar, in functie de calitatea persoanelor si contextul in care intervine.
In esenta insa, coruptia ar putea fi definita drept fapta prin care, pe de o parte se pretinde sau se primeste, iar pe de alta parte se ofera sau se promit bani sau alte foloase in scopul indeplinirii, neindeplinirii, urgentarii sau intarzierii unui anumit act care intra in indatorile sau atributiile persoanei in cauza.
Raportul Anticoruptie al UE (primul de acest gen, publicat in urma cu putin timp), la care voi face referire mai pe larg intr-un editorial ulterior, defineste in mod larg coruptia drept „orice abuz de putere in scopul obtinerii de castiguri private”. Apreciez ca nu se putea oferi o definitie mai completa si, in acelasi timp, mai sintetica decat aceasta.
S-ar putea adresa, pe buna dreptate, intrebarea de ce anume se pune atat de mult accent pe coruptie care, in definitiv, reprezinta o infractiune ca toate celelalte alte sute de infractiuni din Codul Penal ? De ce trebuie sa existe institutii speciale ale statului care se ocupa de lupta impotriva coruptiei ?
Raspunsul, din punctul meu de vedere, se regaseste pe mai multe coordonate, si anume:
1. Coruptia are caracteristica unei infractiuni „tacute” care nu afecteaza in mod direct negativ membrii cetatii. Spre exemplu, cu ce il afecteaza pe X faptul ca studentul Y a dat mita sa treaca un examen ? La prima vedere, cu absolut nimic, mai ales direct si pe termen scurt. Indirect insa, respectivul Y s-ar putea sa devina proiectantul casei in care locuieste sau lucreaza X, si care se poate prabusi la primul cutremur.
2. Coruptia, fie datorita culturii, fie datorita obisnuintei, pare a se incadra in categoria infractiunilor care nu produc un impact emotional imediat si profund in randul cetatenilor. De pilda, un accident auto produs de o persoana in stare de ebrietate („intoxicat”) pare sa produca o rumoare mult mai concreta si raspandita decat stirea darii sau luarii de mita. Tocmai de aceea, poate, prea multa vreme coruptia a fost considerata drept o infractiune care „poate fi trecuta mai usor cu vederea”.
3. Coruptia se manifestea asupra societatii, in ansamblul ei, si produce efecte pe termen lung si foarte lung. Faptul ca societatea nu beneficiaza de infrastructura de care are nevoie, indiferent de domeniu, reprezinta un rezultat indirect si cu manifestare pe termen lung a coruptiei. Exemplul cel mai evident este in materia infrastructurii rutiere unde toata lumea a constientizat „brusc” faptul ca Romania este deficitara in acest domeniu, rezultat probabil al faptelor de coruptie produse cu cel putin un deceniu in urma.
4. Coruptia produce efecte asupra unei arii foarte largi de domenii de activitate, de la economie pana la cultura, unele dintre acestea neavand, la prima vedere, nicio legatura cu coruptia. Unele dintre efectele coruptiei sunt mai evidente decat altele. Nu este atat de evident faptul ca imposibilitatea valorificarii decat intr-o mica masura a ceea ce Noica denumea „aurul cenusiu” tine, in esenta, tot de coruptie. Imprejurarea ca oameni pregatiti nu au acces, poate, la functii de decizie, reprezinta tot un rezultat indirect al coruptiei.
Saracia si dificultatea de a recupera decalajul fata de tarile vestice sunt influentate, intr-o masura importanta, tot de fenomenul coruptiei. Reducerea investitiilor straine directe (FDIs), chiar daca este afectata major de climatul economic general, este influentata intr-o masura importanta si de coruptie. In final, slabirea unui stat puternic in care legea domina este intim legata tot de acest fenomen.
