Opinii

Daniel Anghel, Partener PwC România: Măsurile luate de guvern nu corespund în întregime aşteptărilor mediului de afaceri, care a înaintat un amplu set de propuneri, iar mulţi se simt dezamăgiţi de varianta adoptată prin ordonanţa de urgenţă. Este posibil ca să în viitor să poată fi gândite alte măsuri care să acopere nevoile companiilor

Daniel Anghel, Partener PwC România: Măsurile luate de guvern nu corespund în întregime aşteptărilor mediului de afaceri, care a înaintat un amplu set de propuneri, iar mulţi se simt dezamăgiţi de varianta adoptată prin ordonanţa de urgenţă. Este posibil ca să în viitor să poată fi gândite alte măsuri care să acopere nevoile companiilor

Autor: Daniel Anghel

22.03.2020, 00:00 603

Măsurile fiscale privind declararea şi plata taxelor în perioada stării de urgenţă au fost publicate în această dimineaţă în Monitorul Oficial, fiind aşteptate cu nerăbdare de companii, mai ales în condiţiile în care termenul de depunere a declaraţiei de impozit pe profit de 25 martie se apropie vertiginos. Fiind o perioadă foarte dificilă care a evoluat mult mai rapid decât se anticipa, sperăm că actualul pachet de măsuri reprezintă o primă reacţie care va fi urmată de alte decizii în funcţie de modul în care va avansa această criză. Din păcate, trebuie să admitem că politica fiscală prociclică aplicată în ultimii ani de creştere economică a restrâns spaţiul fiscal şi a limitat foarte mult mijloacele de intervenţie ale guvernului. În ultimii ani multe voci avizate au dat avertismente privind faptul că guvernul va avea posibilităţi reduse de acţiune dacă va apărea o criză.

Cu toate că aceste măsuri nu corespund în întregime aşteptărilor mediului de afaceri care a înaintat un amplu set de propuneri şi mulţi se simt dezamăgiţi de varianta adoptată prin ordonanţa de urgenţă, este posibil ca în viitor, - din moment ce Comisia Europeană a suspendat Pactul de stabilitate prin care este impus plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB -, să poată fi gândite alte măsuri care să acopere nevoile companiilor.

Măsurile imediate aşteptate de mediul de afaceri erau cele care să dea, în principal, soluţii pentru continuitatea fluxului de numerar, iar amânarea unor plăţi de taxe, precum şi rambursarea de TVA cu control ulterior sau compensarea unor debite au fost considerate ca cele mai potrivite măsuri de sprijin în acest sens. Vom analiza în continuare măsurile în domeniul fiscal pe care guvernul le-a preluat din propunerile mediului de afaceri, dar şi pe unele dintre cele care nu au fost încă luate în considerare, dar ar putea fi benefice şi merită reanalizate pe măsură ce contextul se schimbă.

 

Facilităţi fiscale în contextul COVID-19

Astfel, deşi a fost declarată public intenţia de a amâna cu o lună depunerea declaraţiilor de impozit pe profit, ordonanţa de urgenţă nu prevede acest lucru, iar într-un comunicat emis astăzi, Ministerul Finanţelor ”asigură contribuabilii că toate cazurile excepţionale şi argumentate de întârzieri în depunerea declaraţiilor vor fi tratate cu toată deschiderea şi indulgenţa prevăzută de lege”. Din păcate aceste asigurări nu mai sunt privite cu aceeaşi încredere, iar în ceea ce priveşte afirmaţia că vor tratate cu indulgenţă cazurile excepţionale şi argumentate de întârzieri apar întrebări privind abordarea echitabilă a autorităţilor în raport cu toţi contribuabilii.

Conform ordonanţei de urgenţă guvernul va amâna plata impozitelor locale (clădiri, terenuri, mijloace de transport) cu trei luni, noul termen fiind data de 30 iunie inclusiv, urmând ca şi bonificaţie de până la 10% să fie acordată. De asemenea, vor fi suspendate sau nu vor începe măsurile de executare silită prin poprire, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală. 

O altă facilitate vizează modificarea OG 6/2019 privind restructurarea financiară. Prin modificările aduse de proiect li se dă posibilitatea celor care vor să folosească această facilitate să notifice organele fiscale în acest sens până la 31 iulie 2020, urmând ca solicitarea de restructurare să poată fi depusă până la 30 octombrie 2020. Celelalte condiţii rămân, respectiv să fie persoană juridică de drept public sau privat; să se afle în dificultate financiară,  să nu fi fost dizolvat, să nu se afle în procedura insolvenţei dar să existe riscul intrării în insolvenţă; să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată prevăzută de Codul de procedură fiscală; să aibă toate declaraţiile fiscale depuse potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii notificării privind intenţia de restructurare sau să le depună într-un termen de maximum 10 zile de la solicitarea organului fiscal. 

Obligaţiile fiscale care pot face obiectul restructurării sunt cele din OG 6/2019, adică obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018, inclusiv cele stabilite prin decizii de impunere comunicate ulterior acestei date, de un milion lei sau mai mari şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi accesoriile aferente acestora. De asemenea pot fi restructurate obligaţii stabilite de alte organe decât organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019. 

 

”Pauză” de la plata taxelor

Mai importantă este, însă, prevederea privind obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi neachitate până la încetarea stării de urgenţă. Pentru acestea nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, nefiind considerate obligaţii fiscale restante. Prin urmare, ar fi vorba în principiu de o perioadă de 60 de zile dacă luăm în considerare că perioada este cuprinsă între momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (care intra în vigoare la data publicării) până la încheierea stării de urgenţă (de 30 de zile de momentul declarării cu posibilitatea de prelungire), la care se adaugă alte 30 de zile. Astfel, întârzierile la plată sau neplata în această perioadă nu vor atrage dobânzi şi penalităţi, iar contribuabilii rămân eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achiziţii publice şi nu riscă să li se anuleze diverse autorizaţii.

 

Totodată, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual şi, prin urmare, trebuie să facă plăţi anticipate trimestrial nu vor mai plăti la nivelul anului anterior, ci pot plăti la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent, modul de calcul rămânând valabil pe tot parcursul anului urmând să facă aceleaşi plăţi ca valoare pe tot parcursul anului 2020. Aceeaşi regulă se va aplica şi celor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic.

 

Măsuri propuse, dar neagreate

Una dintre principalele măsuri propuse viza declaraţia de impozit pe profit, aşa cum am menţionat, iar o alta rambursarea TVA doar cu control ulterior. Alte propuneri aveau în vedere amânarea la plată şi reeşalonarea la plată a debitelor neplătite după ce se încheia perioada de amânare la plată. Deşi amânarea la plată nu a fost prevăzută ca atare, faptul că debitele neachitate în perioada de stare de urgenţă (la care se adaugă alte 30 de zile) nu vor purta dobânzi şi penalităţi şi nu vor considerate restante poate fi tradus ca o amânare la plată. Reeşalonarea ar fi binevenită pentru că este greu de crezut că cei care au activitatea suspendată total sau parţial vor avea suficiente venituri suficiente imediat după încheierea perioadei de graţie (de circa 2 luni) pentru a plăti toate debitele neachitate. Poate această măsură va veni într-o a doua etapă.

Ar fi fost utilă şi compensarea pierderilor realizate în primul trimestru din 2020 cu profiturile din anul financiar 2019 în cazul celor care fac plăţi anticipate trimestriale pentru impozitul pe profit, întrucât în primul trimestru activitatea economică a fost în creştere, iar schimbarea în al doilea trimestru va fi dramatică.

Deşi a fost, de asemenea, anunţată ca luată în considerare, bonificaţia pentru cei care îşi plătesc la timp debitele nu a mai fost adoptată, cu toate că ar fi stimulat unele companii să le achite mai repede şi ar fi fost un sprijin şi pentru încasările bugetare.

Având în vedere că ne aflăm într-o situaţie de urgenţă din toate punctele de vedere, măsurile luate acum sunt soluţii rapide impuse de viteza cu care se desfăşoară evenimentele, însă deocamdată cu un impact redus faţă de ceea ar fi necesar. Cu certitudine, vor trebui luate şi alte măsuri, unele care pot fi anticipate de acum, altele care vor trebui să ofere răspunsuri la problemele care vor apărea pe parcurs. Odată ce va avea loc o stabilizare a situaţiei şi răspândirea virusului va fi stăpânită, va fi nevoie şi de un pachet mai complex de redresare a economiei.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO