Recenta disputa privind procentul de crestere a PIB s-a focalizat asupra unor cifre si nu asupra semnificatiei acestora. Intelegerea semnificatiei cifrelor este esentiala in analiza conturilor nationale ale Romaniei (adaptat dupa Sistemul European al Conturilor Nationale - volumul prezentat la televizor de doamna vicepresedinte al Institutului National de Statistica).
Prima observatie pe care as vrea sa o fac este ca asa-numitele "CONTURI NAtIONALE" nu reprezinta o stiinta, ci un instrument statistic pentru evaluarea performantelor sistemului economic masurat, in speta economia nationala. Pornind de la aceasta observatie, trebuie sa precizez o caracteristica a aplicarii statisticii in economie (statistica economica este un instrument), o reprezinta existenta unui grad obiectiv de eroare. Erorile statistice se datoreaza atat marimii si complexitatii sistemului economic, cat si metodelor de masurare utilizate.
O alta observatie este ca nimeni nu pune in discutie metodologiile de calcul ale statisticii, ci calitatea datelor culese si prelucrate. Nu avem nici un dubiu ca introducerea unor date de calitate indoielnica va genera rezultate eronate.
In aceste conditii, este posibil ca suspiciunile analistilor sa fie justificate, deoarece, din explicatiile reprezentantilor Institutului National de Statistica am retinut faptul ca realizeaza anchete statistice paralele statisticii oficiale (raportarile institutiilor si agentilor economici), avand astfel posibilitatea sa aleaga cifrele mai convenabile din cele doua seturi de date. Revenind insa la datele comunicate presei, consider o "ciudatenie statistica" faptul ca principalele componente ale PIB - industrie si servicii, au inregistrat cresteri mult mai mici decat procentul de crestere a valorii adaugate brute.
Utilizarea anchetelor statistice (popular denumite sondaje) de caatre Institutul de Statistica ar putea fi orientata nu numai spre verificarea raportarilor oficiale sau evaluarea "economiei ascunse", ci si spre obtinerea unor informatii de interes public, precum: numarul de persoane in cautarea unui loc de munca sau numarul de persoane care lucreaza in domeniul constructiilor sau in agricultura, numarul de persoane plecate la lucru in strainatate.
De fapt, problema care ar trebui discutata nu este nivelul cresterii economice, ci cum s-a obtinut aceasta crestere. In aceasta privinta am sa ma refer la analiza publicata de Ziarul Financiar in data de 12 iunie 2003 - "Statistica: gospodariile si economia ascunsa au marit PIB". Datele prezentate in articol descriu o crestere a PIB de 4,4% in primul trimestru fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care "Agricultura, silvicultura si piscicultura" au crescut cu 7,1%, "Industria" cu 2,6%, "Constructiile" cu 5,6%, "Serviciile (inclusiv serviciile prestate de administratia publica)" au crescut cu 3,4%, in timp ce aportul "Serviciilor de intermediere financiara" a fost negativ, - 10,5%.
Pe baza datelor comunicate de statistica, se constata unele aspecte ingrijoratoare:
a) ponderea impozitelor pe produs (TVA, accize, taxe vamale si alte impozite indirecte) in Produsul Intern Brut a crescut la circa 13%. In realitate, procentul de crestere a impozitelor depaseste 16% deoarece in "economia ascunsa" (dupa unele informatii reprezinta 18% din PIB) nu se platesc impozite, taxe sau contributii, iar in cazul productiei pentru export impozitarea este mult mai redusa;
b) cresterea economica cea mai mare s-a inregistrat in domenii aflate in mod traditional in asa-numita "economie subterana", in care se inregistreaza evaziune fiscala pe scara larga - constructii, agricultura si silvicultura. In acelasi timp, masurarea acestor sectoare economice poate fi subiectul unor erori mult mai mari decat in celelalte cazuri, bazandu-se pe anchete statistice a caror corectitudine este greu de verificat;
c) contributia serviciilor de intermediere financiara este negativa.
d) domeniul serviciilor a inregistrat o crestere destul de mare, singura explicatie rezonabila fiind cheltuielile in crestere cu administratia publica.
Concluziile acestei analize sumare vorbesc de la sine: Economia nationala este intr-o criza structurala - sectoarele economice evazioniste sunt cele mai dinamice, sectorul financiar nu contribuie la cresterea economica, majorarea taxelor pe produs a reprezentat principala sursa de diminuare a cererii interne in vederea reducerii inflatiei.
Nu este deci intamplator ca aceste constatari se reflecta si in recomandarile unor organizatii financiare internationale:
- abtinerea de la reduceri de taxe pe consum (vezi cota redusa de TVA),
- restructurarea sistemului bancar,
- antarirea disciplinei financiare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
