Opinii

Europa: progres si amenintare

06.12.2004, 00:00 12

Mai mult decat o referinta tehnica, Europa este, in spatiul politic romanesc recent, un simbol al progresului. Influenta acestui simbol a devenit atat de mare incat in anumite momente Europa a ajuns sa justifice insemnate schimbari politice. De pilda, inlocuirea primului-ministru Radu Vasile in decembrie 1999, la doua zile dupa ce Consiliul european de la Helsinki decidea deschiderea negocierilor cu Romania, a avut drept motiv necesitatea de a da tarii un guvern capabil sa asume sfidarile integrarii. Urmand o logica similara, Adrian Nastase propunea si el, acum doi ani, organizarea de alegeri anticipate pentru a oferi tarii un guvern cu "un mandat european complet", din 2003 pana in momentul aderarii. Anul trecut, Europa a fost pretextul unor modificari de mare importanta, in masura in care ea a fost citata pentru a justifica reforma Constitutiei. Exemplele pot continua.
Plasate sub constrangerea prestigiului european, faptele politice au contrazis de multe ori nu doar parcursuri similare din Europa, ci decenta publica, in formele ei cele mai elementare. Daca reluam cazurile citate mai sus, ne putem da seama cu usurinta de acest lucru. Retragerea lui Radu Vasile a semanat cu o melodrama de prost gust, caci premierul, dupa ce s-a baricadat in birou, a parasit Palatul Victoria cu un ficus in brate. Uitand de "mandatul european complet", echipa Nastase ne ofera azi - cu ajutorul unor stenograme ajunse in presa - imaginea unor persoane mult mai preocupate de controlul si cenzura opiniei libere decat de guvernarea neutra a societatii. In sfarsit, referendumul constitutional din 2003 a introdus in cartile de teorie a votului tema atotputerniciei "urnei mobile".



Alegerile, proiectate in context european
Alegerile de acum o saptamana au fost proiectate si ele intr-un context european. Caci invingatorii scrutinului ar urma sa gestioneze ultimele episoade ale integrarii Romaniei: semnarea Tratatului de aderare in 2005 si intrarea efectiva in UE la 1 ianuarie 2007. Temele europene au fost totusi cvasi-absente din dezbaterile electorale. Referinta la Europa a intervenit insa dupa anuntarea rezultatelor. Sau mai precis: in cursul anuntarii acestora. Pentru ca in Romania numararea voturilor dureaza foarte mult, ea a dat nastere la multe speculatii. Dificultatile tehnice ale numararii, dar mai ales incapacitatea BEC de a justifica erorile si de a raspunde convingator suspiciunilor legate de scrutin au creat o mare tensiune publica.



Aderarea este amenintata de erorile guvernului
Traian Basescu, unul dintre competitorii intrati in turul al doilea al prezidentialelor, a reclamat aceste dificultati si a sporit emotia cerand anularea alegerilor. Adversarii sai l-au taxat drept iresponsabil si, pentru a-i crea dificultati in fata propriului public, au sustinut ca integrarea in Europa este amenintata de declaratiile transante ale liderului Aliantei DA.
Aderarea nu poate fi pusa sub semnul intrebarii de o declaratie de campanie, fie ea si grabita. Aderarea este amenintata, in schimb, de erorile guvernului. Desi isi fixase drept obiectiv inchiderea negocierilor pana la sfarsitul acestui an, guvernul a ramas cu mult in urma vecinilor bulgari. Doua capitole de mare importanta - concurenta si justitia - ridica inca mari semne de intrebare partenerilor europeni. Si mai grav, cu cateva zile inainte de alegerile din 28 noiembrie, Nastase a gasit cu cale sa solicite redeschiderea negocierilor la capitolul taxe. Doar un gest de mare bunavointa politica poate salva actuala situatie. Guvernul a sperat ca un asemenea gest sa fie facut chiar in perioada campaniei electorale. Gunther Verheugen ar fi trebuit sa il sustina pe Adrian Nastase, premierul-candidat. Comisia si-a schimbat insa componenta si gestul sperat nu s-a mai produs. Cum Verheugen nu mai este comisar, cadoul trebuia inlocuit cu ceva. Incriminarea lui Basescu este o tentativa de a inlocui bunavointa europeana cu o amenintare autohtona. Ea poate aduce in cel mai bun caz voturi. Dar nu si un progres in ordinea integrarii.



* Cristian Preda este decanul Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO