Opinii

Execuţia bugetului pe 2015 arată că scăderea CAS a funcţionat

Execuţia bugetului pe 2015 arată că scăderea CAS a funcţionat

Autor: Sorin Pâslaru

05.02.2016, 00:03 1268

Bugetul consolidat al statului are parte în ultimii ani de discuţii tot mai multe în toamnă, la adoptare, şi este bine că există dezbatere pe cel mai puternic instrument de dezvoltare economică. Mai puţin însă se discută, la final, execuţia sa şi comparaţia cu ceea ce s-a prognozat.

În context, felul în care a fost finalizat bugetul anului 2015, a cărui execuţie tocmai a fost publicată în această săptămână de către Ministerul de Finanţe, are o relevanţă aparte. Bugetul pe 2015 a fost provocator pentru că a cuprins scăderea CAS cu 5% şi scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%.

În vara anului 2014, când era un subiect de largă dezbatere scăderea CAS, premierul şi ministrul de finanţe de atunci au fost puşi într-o situaţie dificilă de către preşedinte, când au încercat să demonstreze că scăderea CAS este fezabilă. Scăderea CAS cu 5% a fost îndelung cerută de mediul de afaceri şi mai ales de investitorii străini de-a lungul anilor.

Iată că până la urmă cine râde la urmă râde mai bine şi în acest caz au râs oamenii de afaceri pentru că povara de taxe şi contribuţii pe salarii s-a redus cu 5% şi le-au rămas în conturi circa un miliard şi jumătate de euro.

Pe de altă parte, veniturile din contribuţii sociale au fost egale în 2015 cu cele din 2014, arată execuţia bugetară. Astfel, statul a strâns din contribuţii de asigurări sociale (banii de pensie), de sănătate (banii de la Fondul naţional de Sănătate) şi din contribuţii de şomaj 58 de miliarde lei în total. Acesta este cel mai mare filon al veniturilor la bugetul consolidat al statului, reprezentând circa un sfert din veniturile totale de 233 miliarde de lei strânse la bugetul consolidat anul trecut.

2015 a consemnat o creştere de 9% a veniturilor, care a avut loc într-un an cu inflaţie în premieră negativă pentru România, aferentă pe de altă parte unei creşteri economice care se estimează pentru anul trecut – neavând încă cifrele finale pe trimestrul IV – la 3,8%.

Probabil că, dacă nu ar fi scăzut CAS cu 5%, veniturile din contribuţii sociale ar fi cunoscut o creştere de circa 10%, în linie cu veniturile totale, ceea ce ar fi însemnat  6 miliarde de lei în plus la buget, adică aproape 1,5 miliarde de euro. Această sumă a rămas la dispoziţia companiilor, iar multe dintre acestea au decis să o transfere mai departe pentru creşterea salariilor nete ale angajaţilor.

La menţinerea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale la acelaşi nivel cu 2014 a contribuit şi creşterea numărului de angajări cu 160.000 pe primele 10 luni, soldul lunii octombrie conform Institutului Naţional de Statistică fiind de 4,58 milioane de salariaţi, faţă de 4,42 milioane în decembrie 2014.

Se vorbeşte mai puţin acum de cei care afirmau răspicat în toamna anului 2014, când au avut loc şi alegeri, că scăderea CAS e complet nesustenabilă şi că veniturile la bugetul consolidat urma să scadă cu 14-16 miliarde lei. Iată că, atunci când există  curaj, pot scădea taxele în România.

Pe de altă parte, au fost evoluţii bune şi la impozitul pe profit, şi la cel din salarii, care au cunoscut o creştere de peste 12%. În continuare trebuie subliniată situaţia specială din economia locală, în care salariaţii contribuie la bugetul consolidat al statului cu o sumă dublă din impozitul de venit faţă de companii. Astfel, încasările din impozitul pe salarii au fost de 27 miliarde lei în 2015 faţă de 14 miliarde lei încasările pe profitul companiilor.

În pofida scăderii TVA la alimente de la 24% la 9%, o acţiune adoptată iarăşi în contra multor voci de pe piaţa financiară şi a unor macroeconomişti, încasările la bugetul consolidat din TVA au crescut cu 12% până la 57 miliarde lei. Acesta este cel de-al doilea pilon de încasări la bugetul consolidat al statului.

Astfel, TVA şi CAS aduc jumătate din veniturile bugetare.

O surpriză este evoluţia veniturilor de la Uniunea Europeană, care s-au ridicat anul trecut la 17 miliarde lei, în creştere cu 50% faţă de 2014. România a reuşit să absoarbă astfel 3,5 miliarde euro în 2015 de la UE. În acest moment, suntem dependenţi de Uniunea Europeană inclusiv la nivelul veniturilor bugetare. Pe măsură ce România învaţă să acceseze proiecte şi acest lux va creşte, veniturile de la UE vor conta tot mai mult în execuţia bugetului consolidat.

Pe partea de cheltuieli, este de apreciat ritmul redus de creştere a cheltuielilor de personal şi ale celor de bunuri şi servicii, de doar 3%, însă probabil că dacă s-ar trece cu adevărat la restructurarea bugetarilor şi un audit al necesarului de bunuri şi servicii, ar trebui să se facă economii anuale de cel puţin 10% pe fiecare din aceste paliere, care anul trecut au însumat 93 miliarde lei. Cu o economie de 10% la cheltuielile de personal şi bunuri şi servicii, bugetul consolidat ar fi pe zero. Anul trecut, deficitul bugetar s-a ridicat la 11 miliarde lei, adică 1,47% din PIB.

Prima poziţie la cheltuielile statului, pensiile şi asistenţa socială, a consumat anul trecut cu 7% mai mult, până la

76 de miliarde de lei. Economii au fost obţinute la cheltuielile cu dobânzile, care au scăzut cu 6%, la 10 miliarde lei.

Cheltuielile de capital, despre care s-a discutat intens pe parcursul anului trecut, care au fost sacrificate pentru a menţine deficitul bugetar sub control, au arătat până la urmă un semn plus, de 6%. Însă nivelul de doar 18 miliarde lei, de patru ori mai puţin decât cheltuielile cu pensii şi asistenţă socială, ne dezvăluie neputinţa actualului sistem bugetar de a mobiliza resurse pentru viitor.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470