De curand, organizatia Transparency International ne-a mai tras o teapa: aflata in intrecere socialista cu Rusia si Albania, Romania este cea mai corupta tara din Europa. S-ar putea face o comparatie si cu tari din alte continente, dar noi tinem sa fim europeni.
Ca racila a societatii umane, coruptia a aparut in toate formatiunile sociale de-a lungul istoriei. Banca Mondiala o defineste precis, ca nu cumva sa fie confundata cu hotia sau inselaciunea: abuzarea de o functie publica in scopul obtinerii de foloase personale. Deci detinerea functiei publice este vectorul esential. Daca ar fi sa ne avantam in sociologie, am putea spune ca in cazul Romaniei, ca si in cel al Rusiei si Albaniei, coruptia este stimulata de niste factori suplimentari, fata de alte formatiuni istorice: 1) necesitatea in perioada tranzitiei de a forma cat mai rapid clase sociale indispensabile functionarii economiei de piata si 2) predominata proprietatii de stat si odata cu ea (pentru ca e vorba de functii publice) permanentizarea la putere a vechii nomenclaturi care simte acum ca are mana libera ca sa se imbogateasca. Simbioza dintre putere si capital este o trasatura principala a perioadei de tranzitie, iar coruptia este mijlocul prin care ea se implementeaza.
Desigur exista si in materie de coruptie o anumita polarizare - coruptia la nivel inalt si coruptia de masa printre functionarii publici. Din polul superior s-au distins in anii regimului Eltan al Federatiei Ruse o serie de nouveaux riches care s-au priceput sa unga rotile puterii ca sa puna mana in numai cativa ani pe imensele resurse naturale ale tarii - petrol, gaze, aur si alte metale pretioase. Lipsiti de asemenea bogatii, coruptii romani au fost nevoiti sa faca uz de o uluitoare ingeniozitate in jefuirea bunului public. In cei peste 13 ani de la Revolutie, pagina intai a ziarelor a fost plina de loviturile de tun date de beneficiarii coruptiei. Guvernul Nastase a incercat sa combata fenomenul coruptiei prin masuri legislative si organizatorice, dar oganizatia Transparency International nu pare impresionata si nici noi nu ne lasam imbroboditi. constata, doar ca aceste masuri au afecta plevusca, dar nu pe marii rechini.
A aparut totusi ceva nou, care ne da ceva sperante si anume Autoritatea Nationala de Control, sub conducerea lui Ionel Blanculescu. Saptamana aceasta, presedintele ANC a lansat un avertisment sever, care merita a fi citat: "Daca subevalueaza marfa in vama, daca inchid ochii la acte de evaziune fiscala, lucratorii de la Garda Financiara si Vama vor raspunde nu numai penal, ci si cu casele, cu masinile, cu terenurile si alte bunuri personale". Aici e aici, ca pana acum infractorii ramaneau cu vile si masini de lux. Blanculescu sustine ca in ultimele trei luni, eficienta controalelor a sporit, aducand la bugetul statului un plus de 5.000 de miliarde de lei. Mi se pare isteata masura menita a-i feri pe comisari si vamesi de ispita: ei vor primii salarii intre 20-30 milioane lei lunar, plus "bonusuri" sub forma unor procente din marfurile confiscate. Cand am fost in Anglia, am fost surprins sa constat ca angajatii celebrului public service se aflau in cele mai inalte categorii de salarizare.
Deocamdata, Autoritatea dlui Blanculescu s-a tinut deoparte de cazuri sensibile - politicieni de vaza. Iata, in Franta, zilele acestea magistratii parizieni il ancheteaza pe Alain Juppe, fost premier si unul din liderii partidului aflat la putere, care cu ani in urma a folosit la Primaria Parisului mijloace de presiune pentru a obtine fonduri electorale. La noi, acesta va fi testul suprem al Autoritatii Nationale de Control: anchetarea coruptiei la nivel inalt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
