Saptamana trecuta, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 au fost aprobate de catre Parlament (numai de o anumita parte a Parlamentului). Vestea in sine ar trebui sa bucure mediul de afaceri si pe cei care vor beneficia de sumele respective in anul care urmeaza.
Foarte multi isi pun intrebarea daca intr-adevar acest instrument financiar va fi capabil sa raspunda atat cerintelor de dezvoltare, cat si celor de acompaniament social. Multi se vor intreba daca este un instrument stabil, care va asigura predictibilitate si siguranta pe parcursul anului 2006. La prima vedere este un buget care ar putea asigura stabilitate economica si ar continua procesul de dezinflatie.
Partea nevazuta a acestui buget este insa legata de multe elemente pe care el nu le contine. Modificarile anuntate ale Codului fiscal pentru anul 2006 nu sunt incluse in constructia bugetului aprobat. Dupa 62 de ani, in 2003 Romania avea un nou Cod fiscal al carui scop principal era acela de a stabili in avans, in mod predictibil, politica de impozite si taxe a tarii. Aceasta "Biblie" fiscala a fost conceputa pentru a strange intr-un singur loc legislatia si a o face cunoscuta din timp celor care o aplica. Anul 2005 nu a mai respectat nici o regula: Guvernul a modificat de trei ori Codul fiscal.
Noile modificari propuse sunt importante pentru mediul bancar, piata de capital, impozite si taxe locale si prevad eliminarea unor facilitati fiscale. Adoptarea acestor elemente de politica fiscala vor afecta bugetul din 2006. Si astfel, un exercitiu de imagine din partea actualei puteri - aprobarea acestui instrument financiar intr-o ora si jumatate - va avea consecinte negative. Bugetul va fi rapid refacut atunci cand Codul fiscal pe 2006 va fi aprobat. Va fi o aprobare de urgenta, in pripa, care va crea, la fel ca si "editiile" precedente ale anului 2005, neliniste si instabilitate.
Si mai lipseste ceva. Ultimele saptamani au fost agitate din punct de vedere social, Guvernul s-a confruntat cu cea mai mare greva a profesorilor din ultimii 15 ani. Toate propunerile guvernamentale de alocare a 5% din PIB pentru Educatie, pe proiecte si programe, precum si o majorare salariala in medie de 11,8% nu sunt cuprinse in bugetul aprobat pe banda. Acestea sunt elemente care vor schimba radical structura cheltuielilor publice si vor crea, inca din primele luni ale anului 2006, probleme de stabilitate macrofinanciara.
De ce au refuzat guvernantii sa cuprinda aceste sume in buget? Programele urmeaza sa fie elaborate, aprobate, finantate si apoi implementate. Acest ciclu dureaza mai mult de un an. Astfel ca la sfarsit de 2006 vom constata ca acel 5% din PIB promis de Guvern nu a fost decat o mare minciuna.
Este limpede ca o asemenea suma nu va putea fi cuprinsa in buget si cu atat mai putin cheltuita in ciclul financiar 2006. Cresterea salariala acordata profesorilor va duce la modificarea cheltuielilor totale de personal si acest lucru va intra in contradictie cu viziunea Guvernului pe termen mediu si lung.
Exista si un lucru bun, contributiile pentru asigurarile sociale se vor diminua in 2006. Ceea ce nu vedem este ca aceasta tendinta este de scurta durata si va fi stopata in anii care urmeaza, daca Guvernul, asa cum a promis, isi va tine cuvantul si va introduce de la 1 ianuarie 2007 Pilonul II de pensii private. Este clar ca un efort financiar atat de mare nu poate sa fie sustinut de catre Romania si, ca atare, descresterea contributiilor se va opri. Aceeasi inconsecventa pe care am remarcat-o si in acest an.
Daca analizezi bugetul pe 2006 si Programul Economic de Preaderare, ajungi la concluzia ca sunt facute de doua Guverne diferite. Exista proiectii macroeconomice contradictorii, ceea ce te face sa crezi ca ar exista doua Romanii.
Aprobarea bugetului pe 2006 a fost un exercitiu de imagine care s-a incheiat in decembrie 2005. La inceputul anului viitor va trebui sa fie din nou schimbat in functie de realitatile existente. Bugetul anului 2006 are mai mult o parte nevazuta, cu multe capcane si ascunzisuri, decat o parte transparenta, predictibila si stabila.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
