• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Opinii

Filip&Company: La ce folosim NFT-urile şi cât de riscante sunt din punct de vedere juridic?

Filip&Company: La ce folosim NFT-urile şi cât de riscante sunt din punct de vedere juridic?

Monica Stătescu (partner), Daria Olteanu (associate), Andrei Anghel (associate)

06.04.2022, 13:17 377

Un fenomen profund mediatizat la nivel global şi, probabil una dintre cele mai revoluţionare creaţii în lumea virtuală din prezent, Jetoanele Nefungibile (”Non-Fungible Tokens” sau ”NFT”) ocupă deja un loc important în spectrul tranzacţiilor online speculative. Deşi popularitatea NFT-urilor îşi continuă trendul ascendent într-un ritm alert, sistemele normative naţionale şi comunitare evită să adreseze în mod direct fenomenul NFT şi implicaţiile pe care acesta le aduce din perspectivă juridică în circuitul civil. În acest context de reglementare limitată, ne propunem în cele ce urmează să adresăm câteva aspecte relevante privind utilizarea şi implicaţiile juridice ale NFT-urilor.

  1. Ce sunt NFT-urile şi care sunt particularităţile acestora?

Un NFT reprezintă un cod criptografic stocat sub forma unui contract inteligent (smart contract) ce se alătură unei pictograme statice sau dinamice, unui sunet, unei combinaţii între cele două sau chiar unui obiect având materialitate fizică. Ele constituie un veritabil activ digital care este tranzacţionat liber în cadrul unei platforme digitale (aşa-numitul marketplace) prin mecanismul blockchain. Fenomenul NFT este unul de dată recentă, primul NFT fiind tranzacţionat în 2014, ajungând ca în 2022 să fie perceput drept o realitate virtuală a universului crypto.

Trăsăturile definitorii ale NFT-urilor sunt următoarele:

  • Unicitatea: în virtutea conţinutului şi a modului său de funcţionare, un NFT nu poate fi copiat sau reprodus în niciun fel;
  • Indivizibilitatea si nefungibilitatea: nu sunt interschimbabile cu alte articole; şi
  • Apartenenţa la portofelul virtual al unei persoane sau la un marketplace.

Cea mai importantă funcţie a NFT-urilor este reprezentată de capacitatea acestora de a prezenta traseul jetonului de la momentul creării până la momentul tranzacţionării sale. Astfel, activul digital înregistrează fiecare schimbare a situaţiei juridice, cu ajutorul codului criptografic, care este amendat continuu odată cu fiecare tranzacţie. În acest fel, succesiunea de tranzacţii care a implicat NFT-ul în cauză poate fi probata cu uşurinţă.

Este important de menţionat că NFT-urile nu trebuie confundate cu cryptomonedele. Deşi acestea din urmă sunt adeseori folosite pentru tranzacţionarea jetoanelor, aşa cum le relevă şi numele, cryptomonedele îndeplinesc rolul de moneda de plata, constituind „bani virtuali”. Ca atare, dacă elementul care defineşte NFT-ul la nivel principial este nefungibilitatea (nu sunt interschimbabile), crypto-monedele au ca specificitate tocmai reversul – fungibilitatea, ca trăsătură esenţială. Or, tocmai prin caracteristică care le conferă potenţialul valoric semnificativ, respectiv unicitatea fiecărui jeton, NFT-urile nu pot fi asimilate cu crypto-monedele.

  1. Ce anume achiziţionăm când cumpărăm un NFT?

Modalităţile de exploatare a NFT-urilor de către cumpărători sunt direct influenţate de drepturile transmise acestora. Pentru început, trebuie facută precizarea că, odată cu tranzacţionarea unui NFT este transmis întotdeauna dreptul de proprietate asupra codului criptografic al jetonului, împreună cu toată informaţia înscrisă în acesta până în momentul tranzacţiei şi asupra copiei operei alăturate acestuia. Cu alte cuvinte, se transmite proprietatea asupra copiei elementului perceptibil din exterior, respectiv asupra metadatelor asociate operei, nu asupra operei în sine.

În această postură, cumpărătorul unui NFT se bucură de aceleaşi drepturi precum cumpărătorul unui tablou: poate vinde mai departe tabloul, însă nu poate reproduce pictura şi/ sau vinde copiile operei şi nu îi poate trage la răspundere pe cei ce reproduc ilegal respectiva operă. Pentru a putea exercita asemenea drepturi, separat şi suplimentar achiziţionării NFT-ului, cumpărătorul trebuie sa achiziţioneze şi drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate NFT-ului, prin modalităţile prevăzute de lege.

Drepturile şi obligaţiile ataşate unui NFT în momentul achiziţiei sunt reglementate în cadrul contractelor inteligente (smart contracts), care surprind mecanismul propriu-zis de funcţionare al NFT-ului, şi pot fi influenţate inclusiv de platformele online unde se realizează tranzacţia.

  1. La ce putem folosi NFT-urile?

Caracterul unic, potenţialul variat de utilizare şi natura captivantă ale NFT-urilor a atras atenţia atât dezvoltatorilor de platforme şi jocuri video online, cât şi oamenilor din mediul de business general. Astfel, NFT-urile sunt utilizate la acest moment sub diverse forme:

  • NFT-urile ca activ virtual. În contextul în care dezvoltatorii de jocuri video, reţele de socializare şi chiar producătorii de articole vestimentare construiesc adevărate infrastructuri virtuale care realizează sau facilitează accesul la produsele si serviciile lor, NFT-urile sunt folosite ca mijloc de tranzitare a mediilor virtuale de către utilizatori, oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi crea o personalitate virtuală unică, eliminând necesitatea înregistrării separate în fiecare dintre aceste medii virtuale. Astfel, NFT-urile îndeplinesc rolul de personalizare a avatarurilor online ale utilizatorilor, având capacitatea de a putea fi transpuse cu uşurinţă dintr-un mediu în altul.
 
  • Un exemplu care se remarcă este reprezentat de studio virtual, brand-ul online dezvoltat de Nike care creează NFT-uri aferente unor perechi de încălţăminte. Astfel, fiecare posesor al unei perechi de încălţări va fi unicul posesor al aceleiaşi perechi în mediul online, având, totodată, posibilitatea de a tranzita cu celebrii sneakersi garderobele mai multor platforme online.
  • O altă serie de jetoane ce oferă posibilitatea deţinătorului de a-şi personaliza conturile pe platforme de jocuri video sau socializare este CryptoPunks. Apogeul seriei limitate de 10.000 de jetoane a fost atins în luna februarie a anului curent, când, potrivit informaţiilor din presă, un singur jeton a fost vândut cu 23,7 milioane de dolari.

 

  • NFT-urile ca chei de acces. Accesul în diverse medii, precum spaţii virtuale, reţele sociale sau platforme de tranzacţionare poate fi condiţionat de deţinerea unui NFT. Din ce în ce mai multe spaţii, virtuale sau reale, încep să-şi contureze un caracter exclusivist prin permiterea accesului doar posesorilor unui jeton dintr-o anumită colecţie.
  • Unul dintre pionierii acestei practici este Bored Ape Yacht Club, o societate online animată, în care accesul este permis doar celor ce deţin un NFT Bored Ape. Potrivit informaţiilor din presa, cel mai scump jeton al acestei colecţii a atins suma de 2,85 milioane de dolari.
  • Primul restaurant din lume car va aplica această modalitate de selectare a clientelei va fi FlyFish Club din New York. Localul se va deschide în 2023, însă deja au fost achiziţionate abonamente pentru acces, potrivit informaţiilor din presa, cel mai scump însumând aproximativ 14.000 de dolari.

 

  • NFT-uri în scop de garanţie. Jetonul poate reprezenta o dovadă care să certifice deţinerea anumitor valori mobiliare în legătură cu un debit.
 
  1. Cum implementăm NFT-urile?

Contractele smart reprezintă elementul indispensabil punerii în valoare a NFT-urilor prin intermediul platformelor online. Acestea iau forma unui cod care implementează şi pune în executare clauzele, termenii şi condiţiile oricăror operaţiuni juridice ce vor avea loc în legătură cu NFT-ul şi este înscris definitiv în elementul criptografic al jetonului.  Contractele smart reprezintă deci codificarea sub forma unui program de calculator a termenilor şi condiţiilor agreate de părţi cu privire la operaţiunea care implică NFT-ul (vânzare-cumpărare, închiriere etc.)

Avantajul semnificativ al acestui mecanism este executarea automată. Astfel, atunci când vânzătorul îşi manifestă oferta de vânzare a unui NFT, iar cumpărătorul acceptă acea ofertă, contractul smart este executat fără a mai fi necesară vreo formalitate, iar obligaţiile principale ale părţilor sunt executate în mod automat (jetonul este transferat în portofelul virtual al cumpărătorului, iar banii ajung în contul vânzătorului).

Beneficiul executării facile se răsfrânge şi asupra celor ce nu sunt părţi la contractul smart dar beneficiază de pe urma lui. Astfel, în situaţia în care creatorul jetonului deţine un drept de suită (dreptul de a primi o cotă-parte din preţul fiecărei revânzări) sau dacă platforma percepe comision, acestea se colectează automat prin modul de funcţionare al contractului smart.

Fie că vorbim despre vânzarea jetonului sau închirierea acestuia, mecanismul automat prin care sunt implementate contractele smart aduce un plus de stabilitate în circuitul comercial, asigurând respectarea obligaţiilor contractuale care incumbă deopotrivă vânzătorului şi cumpărătorului, inclusiv atunci când acestea se răsfrâng asupra unor terţe părţi.

  1. Reglementarea NFT-urilor

Cu o piaţă in valoare de aproximativ 41 de miliarde de dolari la finalul lui 2021, potrivit informaţiilor din presa şi o continua creştere în anul curent, NFT-urile nu se bucură încă de o reglementare legală care să le recunoască statutul şi regimul juridic specific.

Deşi versiunea curentă a Directivei Anti-Spălării Banilor a fost amendată în 2018 pentru include schimburile de monedă virtuală sub incidenţa sa, situaţia NFT-urilor rămâne încă nereglementată.

La acest moment se afla în dezbateri o propunere pentru un Regulament European privind criptoactivele care instituie diverse obligaţii cu rolul de a creşte gradul de transparenţă în comerţul criptoactivelor şi de a implementa un cadru sigur în care comercianţii, dezvoltatorii şi cumpărătorii să se înregistreze şi să opereze transparent. Totuşi, nici această propunere, în versiunea sa curentă, nu instituie prevederi specifice cu privire la criptoactivele de tipul jetoanelor unice şi nefungibile.

Lipsa unei reglementari exprese a NFT-urilor este în acelaşi timp o oportunitate şi un dezavantaj. Este o oportunitate pentru ca încă nu există reglementari restrictive specifice care să limiteze accesul, utilitatea sau interesul publicului pentru ele. Este un dezavantaj pentru că, în lipsa unei reglementări care  sa recunoască statutul şi regimul juridic specific al NFT-urilor şi al contractelor smart, nu există certitudinea că regimul construit de practică va fi confirmat de autorităţile competente investite cu analiza lui. De aceea, achiziţionarea şi utilizarea NFT-urilor necesită în egală măsură curaj şi prudenţă, respectiv disponibilitatea de a accepta riscurile derivate din absenta unui cadru de reglementare clar împreună cu înţelegerea profunda a principiilor de drept şi reglementare pe care autorităţile le-ar putea aplica în acest caz şi riscurile pe care acestea le implică. Ca în multe alte situaţii similare în care inovaţia a depăşit viteza de reacţie şi adaptare a autorităţilor legislative, ne aşteptăm ca un regim legislativ specific NFT-urilor să fie adoptat în viitor, confirmând, sperăm, practica de până acum.

 

Material redactat de  Monica Stătescu (partner), Daria Olteanu (associate), Andrei Anghel (associate)

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470