Opinii

Inovaţia tehnologică: Cine creşte şi cine vrea să nu rămână în urmă

Opinia specialistului

Inovaţia tehnologică: Cine creşte şi cine vrea să nu rămână în urmă

Autor: Publicitate

15.01.2021, 18:02 293

De Radu Magdin, analist globalfost consilier de Premieri în România şi Moldova

Criza sanitară a adus cu sine o criză financiară şi, peste tot în lume, politicieni şi birocraţi încearcă să construiască bazele revenirii economice. Inovaţia tehnologică joacă un rol central în revenirea şi dezvoltarea economică datorită capacităţii de adaptare care vine odată cu aceasta. 

Migraţia către tehnologiile digitale, la care au contribuit şi nevoile generate şi catalizate de pandemie, se adaugă la eforturile din ultimii ani din jurul inovaţiilor tehnologice ale marilor puteri. A patra revoluţie industrială ar fi venit oricum (în fapt, este deja aici), dar pandemia a contribuit la intensificarea inovaţiilor tehnologice, aşa cum era de aşteptat de la o criză de asemenea dimensiuni şi complexitate. Planurile concepute de la startul crizei Covid-19 se extind pe mai mulţi ani şi ne oferă o perspectiva asupra modului în care inovaţia va sculpta revenirea economică a lumii. 

Marile puteri sunt într-o întrecere globală în domeniul inovaţiei tehnologice. Această competiţie este capabilă nu doar să genereze conflicte şi probleme economice pentru unele companii sau state prinse la mijloc. În acelaşi timp, ea poate aduce beneficii majore pentru omul de rând, precum şi tehnologii care să simplifice procese şi să ajute economia să crească. 

China, SUA şi Europa sunt lideri în brevetarea invenţiilor, asta observându-se, de exemplu, în faptul că fiecare reprezintă aproximativ un sfert din toate cererile de brevet depuse la Oficiul European al Brevetelor în domeniul tehnologic. Atât China, cât şi SUA sunt foarte active în promovarea inovaţiei naţionale, deoarece îşi asumă sprijinirea companiilor din ţările lor în obţinerea de brevete şi mărci comerciale în întreaga lume. 

China îşi dezvoltă rapid o imagine de lider în tehnologie în diferite sectoare. Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare (R&D) din spatele inovaţiei tehnologice sunt un indicator cheie de urmărit. Totuşi, un sector problematic pentru chinezi, care are consecinţe asupra capacităţii de inovare a companiilor acestei ţări, este cel al producţiei de semiconductori. În prezent, companiile producătoare de semiconductori care utilizează software şi tehnologie americană pentru proiectarea şi fabricarea cipurilor nu mai pot vinde către companiile chinezeşti fără a obţine mai întâi o licenţă de la Departamentul de Comerţ din SUA. Acest lucru a împins unele companii chinezeşti în modul de supravieţuire, fiind sub o presiune semnificativă. Războiul comercial, iată, nu rămâne fără consecinţe şi în planul inovării.

Ca rezultat al acţiunilor SUA, eforturile de independenţă în producţia cipurilor din partea Chinei s-au accelerat, cu Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), cel mai important producător de cipuri din China, şi cu Yangtze Memory Technologies, primul producător de memorie flash 3D NAND din China, care produce pentru echipamente proprii şi non-americane.

China alocă fonduri semnificative inovaţiei interne, inclusiv printr-o investiţie de miliarde de dolari în tehnologiile cheie. De exemplu, la începutul acestui an, două fonduri chineze au anunţat o investiţie de 2,5 miliarde de dolari în SMIC. Consiliul de Stat chinez a lansat, de asemenea, reduceri fiscale pentru companiile de semiconductori la începutul acestei luni. 

Observăm cum acest conflict tehnologic dintre SUA şi China generează investiţii interne importante de ambele părţi, iar planurile lor de viitor se concentrează în acelaşi sens. Avem un echivalent al cursei înarmărilor din perioada Războiului Rece, de această dată în domeniul tehnologiei de vârf.

Revenirea economiei chineze în trimestrul III din 2020 a fost susţinută de programul „Made in China 2025”, o abordare condusă de stat care urmăreşte să reducă dependenţa Chinei de tehnologia importată şi să devină autonomă. Acesta a fost motivul pentru care chinezii au pus tot mai multe resurse în domenii precum AI şi robotică.  

Ca răspuns, programul Buy American” de 700 de miliarde de dolari, propus de noul preşedinţe Joe Biden,  ar putea ajuta SUA să investească în inovaţia ştiinţifică şi tehnologică, ajutând astfel economia americană să-şi recapete ritmul de creştere pornind de la motoare interne de dezvoltare.

O orientare mai puternică către tehnologie şi inovaţie în economia post-Covid-19 globală poate aduce oportunităţi semnificative atât investitorilor interni, cât şi celor internaţionali în China şi SUA, iar PIB-ul ambelor puteri vor ajunge să beneficieze de pe urma economiei centrate pe inovaţie.  

Exemplul chinez este scos în evidenţă de statistica pentru perioada ianuarie-octombrie 2020, când investiţiile străine în industria serviciilor de înaltă tehnologie din China au fost majore, crescând cu 27,8% faţă de anul precedent. Serviciile de cercetare şi dezvoltare (R&D) şi proiectare au câştigat 82,1%, serviciile tehnice profesionale au crescut cu 77,9%, iar comerţul electronic cu 44,3%. În SUA, investiţiile de acest fel au stagnat din cauza prelungirii crizei sanitare, dar există o oportunitate majoră de revenire prin direcţionarea unei parţi din programul Buy American” către inovaţia tehnologică. 

Uitându-ne şi la Europa, vedem că în ultimii ani s-a încercat să se influenţeze economia digitală prin reglementări, adoptând reguli avansate de protecţie a datelor şi aplicându-se în mod strict legile antitrust. Acesta este un domeniu în care SUA si China încă sunt în urmă şi despre care ne putem aştepta la mai multe schimbări, cel puţin pe planul reglementarilor.

Vedem o orientare consistentă către inovaţie şi tehnologie în Europa în contextul crizei Covid-19, fondurile europene disponibile ţărilor membre UE fiind alocate prioritar şi către aceste domenii - o încercare ce s-ar putea să impulsioneze şi creşterea economică europeană în următorii ani. 

GDPR le-a redat cetăţenilor UE controlul asupra datelor lor personale şi cu cine pot fi acestea împărtăşite, impunând totodată amenzi stricte companiilor care încalcă regulile. Cu toate acestea, giganţii tehnologici din SUA şi China au ales să rămână în Europa şi să facă afaceri în condiţiile UE, iar industria tehnologică locală a UE a avut o dezvoltare mai lentă. Este o lecţie din care Europa încă mai are de învăţat.

Un domeniu în care Europa este totuşi lider, împreună cu Japonia, este cel al furnizorilor mondiali de echipamente de automatizare industrială şi robotică. Europa şi Japonia au depăşit America de câţiva ani şi sunt în prezent principalii furnizori mondiali de echipamente de automatizare industrială. Pe de altă arte, China cumpără majoritatea roboţilor industriali la nivel global, dar încă nu este un producător important. America cumpără, de asemenea, o mulţime de roboţi industriali, dar nu la fel de mulţi ca şi China. Este de aşteptat ca aceste două mari puteri să-şi sporească producţia internă în aceste domenii.

Analizând toate aceste mişcări strategice din punct de vedere tehnologic, este cert că putem observa un trend prin politicile aplicate în politica internaţională în favoarea inovaţiei, cu marii jucători globali recunoscând importanţa acesteia, într-o lume post-pandemică şi cu înclinaţii geopolitice tot mai pregnante. Vedem de asemenea şi o competiţie între marile puteri de a ajunge prima la un nivel de inovaţie tehnologică superioară, un fel de război al înarmării care nu mai foloseşte arme nucleare, ci tehnologii avansate capabile să întreţină creşterea economică.

Întrucât lumea trece prin o mare resetare – the Great Reset – în urma Covid-19, capacitatea fiecărui actor global de a valorifica şi disemina noile tehnologii ale celei de-a patra revoluţii industriale va juca un rol cheie în asigurarea revenirii economice şi în evitarea crizelor viitoare. China creste, si devine campion tehnologic global. America incearca sa o opreasca si sa se reinventeze iar Europa vrea sa nu ramana in urma si nu accepta pur si simplu suprematia americana sau chineza din punct de vedere tehnologic, cautand optiuni pe masura anvergurii sale comerciale. Romania trebuie sa fie inteligenta si sa iasa din zona de slogane si confort in acest context: ambitie, seriozitate, parteneriate inteligente, umplute de continut, si nisat diversificate. In vremuri de criza, avem nevoie de optiuni nu de usi trantite intr-un sens sau altul. Vecinii nostri din toate directiile sunt deja pe calea aceasta.

Radu Magdin este analist si consultant global. Fost consilier de prim ministri in Romania si Moldova, Radu a lucrat 2007-2012 la Bruxelles la Parlamentul European, Euractiv si Google.
 
Advertorialele de pe zf.ro sunt marcate cu (P), Opinia Specialistului, Articol cu conţinut publicitar sau Advertorial.
 
 
AFACERI DE LA ZERO